Venue transfer request for penal case declared inadmissible under res judicata due to prior rejection of identical request.

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

1. Prin cererea formulată la 29 ianuarie 2025, transmisă, pe fax, la data de 30 ianuarie 2025, Judecătoriei Braşov, instanţă de unde a fost înaintată administrativ Curţii de Apel Braşov, unde a fost înregistrată, la data de 5 februarie 2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov.

În argumentarea acestei cereri, petentul a susţinut următoarele:

"În fapt dosarul nr. x/2024 a luat naştere ca urmare a sesizării Curţii de Apel Braşov de către Tribunalul Braşov, acolo unde din punct de vedere legal nu se poate constitui complet pentru soluţionarea dosarului nr. x/2024, motiv pentru care a fost solicitată curtea să desemneze altă instanţă pentru a se soluţiona contestaţia in dosarul nr. x/2024, iar odată cu această sesizare a apărut dosarul nr. x/2024.

Având in vedere situaţia de fapt astfel cum va fi probată prin extras pdf.(01) de pe portalul instanţei de judecata (Curtea de Apel Braşov) cu privire la cele mai sus descrise si analizând si dosarul nr. x/2024 (a se vedea extras pdf. 02) in care am calitatea de parte, iar obiectul dosarului a fost cerere de strămutare cauza în dosarul nr. x/2024, dosar în care am ridicat excepţia de neconstituţionalitate cu privire la acelaşi text de lege, ce face obiectul recursului in dosarul nr. x/2024, consultând pe portalul instanţei compunerea completului de judecată am constatat ca din acesta face parte un judecător ce a luat parte la soluţionare in dosarul nr. x/2024, dosar în care discutam de aceleaşi părti, si acelaşi obiect, motiv pentru care consider că se impune strămutarea cauzei având în vedere ca judecătorul din prezenta cauza nu a formulat cerere de abţinere deşi exista aceasta obligaţie, conform art. 66Ncpp, persoana incompatibilă este obligată să declare că se abţine, consider că in această cauză exista o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorita acestei împrejurări a cauzei.

Un alt motiv de fapt ce după părerea mea se încadrează în sintagma există o suspiciune rezonabilă ca imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorita împrejurarilor cauzei prevăzută la art. 71 noul C. proc. pen.. (aici a se analiza prin prisma situaţiei reţinute de procuror în rechizitoriu din dosarul nr. x/2024, respectiv presupusa acţiune de natură penală îndreptată împotriva unui judecător, ultraj săvârşit prin ameninţare, iar o altă situaţie de fapt ce consider ca se încadrează în drept în prevederile dispoziţiilor art. 71 - sintagma imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorita calităţii părtilor, aici solicit să observaţi ca persoana vătămata in dosarele indicate se numeşte B. aceasta având calitatea de preşedinte al Tribunalului Braşov, calitate ce a determinat toţi judecătorii din cadrul Tribunalului Brasov-Sectia penala să formuleze declaraţii de abţinere în cauzele ce le-au fost repartizate si in care se regăsea dna. judecator. Proba calităţii acesteia inteleg sa o fac cu extras pdf. de pe pagina Tribunalului Braşov.

Având aceste 3 situaţii de fapt expuse si încadrate in drept, consider ca sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legiuitor ca Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sa dispună strămutarea cauzei astfel cum preved dispoziţiile art. 71,72,73,74,75 si 76 ale noul C. proc. pen.

Această situaţie poate fi descrisă sub următorul exemplu, pentru a încerca să prezint si să susţin cererea de strămutare in fata judecătorilor de Înalta Curte, în cadrul unei companii mama (Curtea de Apel Braşov) se primeşte o sesizare cu privire la un incident petrecut in cadrul unei companii subsidiare (Tribunalul Covasna) a acesteia, sesizare ce vizează si reclamă o soluţionare ilegală si neîntemeiată a unei petitii. Trebuie menţionat că aceiaşi problema a fost ridicata si direct in fata companiei mamă care deja si-a spus punctul de vedere cu privire la această problemă, ar fi de neconceput ca judecători din cadrul aceleaşi instanţe pe chestiuni de drept să dispună soluţii diametral opuse.

Mai mult având in vedere situaţia de fapt si calitatea persoanei vătamate, aceasta imi creează un prejudiciu la nivelul mun. Braşov arie geografică in care se regăseşte atât Tribunalul Braşov cat si Curtea de Apel Braşov, prejudiciu constând in refuzul elegant insa constant din partea avocaţilor pe care i-am abordat din Brasov. Am zis elegant întrucât aceştia in urma discuţiilor, mă sfătuiesc fara sa existe vreo verificare a dosarului sau studiere a acestuia să merg pe varianta capu plecat, imi pare rau, iti ceri scuze, lucru pe care nu am de ce sa ii fac întrucât nu am săvârşit nimic din povestea ce se regăseşte pe hârtie in rechizitoriu si este încadrata din punct de vedere al legii penale.

Stau si ma gândesc daca intr-o speţă precum cea din dosarul nr. x/2024 unde un cetatea este trimis in judecată fiind suspectat de parchet că ar fi săvârşit infracţiunea de ultraj prin ameninţarea unei dna. judecătoare cu infracţiunea de viol, dna. judecătoare activează in cadrul Tribunalului Braşov si este si preşedinta acestuia nu sunt elemente suficiente pentru a satisface cerinţele legale stabilite de legiuitor in textul de lege din noul C. proc. pen.. art. 71 situaţia împrejurarea cauzei si calitatea părtilor, atunci când ar mai putea sau in ce situaţia ar putea avea eficenţă textele de lege invocate.

Trebuie avut in vedere că dosarul in prezent este pe rolul Curţii de Apel Braşov, instanţe ce se regăsesc in acelaşi mun., instanţe unde asa cum am precizat lucrează persoane cu diverse grade de rudenie, fini si afini, intre ele cât si intre persoana vătămată.

Voi anexa de asemenea un extras in format pdf. al paginii Tribunalului Covasna de unde veţi regăsi ca si in cadrul acestei instanţe se află persoane cu grade de rudenie si afini ai persoanei vătămate, judecător ce a formulat declaraţie de abţinere intr-un dosar, acest aspect probând legăturile si cunostiintele in sistemul judiciar braşovean cat si in cel covasnean al persoanei vătămate.

Mai mult si din punct de vedere legal intre Tribunalul Braşov si Curtea de Apel Braşov exista o legătură directa si de subordonare ierarhică situaţie ce permite judecătorilor din cadrul acestor instanţe să aibă diverse întalniri/sedinte/seminarii, în scop profesional, insă care din cauza naturii umane a judecătorului satisface cerinţa prevăzuta la art. 71 noul C. proc. pen.., asupra acestora exista o suspiciune rezonabila ca imparţialitatea este afectata.

Mai mult am intrebat în mod aleatoriu si la soarta 100 de persoane despre părarea lor cu privire la aceasta situaţie iar răspunsul a fost în unanimitate, nu este corect sa te judece colegi de breaslă din aceiaşi arie geografica restransă (mun. Brasov)."

Pentru argumentele fidel redate anterior, petentul A. a solicitat, în baza art. 74 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov la o curte de apel învecinată.

2. Prin încheierea din 11 februarie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 71 şi art. 72 alin. (2) şi (5) C. proc. pen., Curtea de Apel Braşov, secţia penală a dispus scoaterea de pe rolul său a cauzei penale nr. 45/64/2025 şi trimiterea acesteia, spre competentă soluţionare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a constatat că, având ca obiect cererea de strămutare formulată de numitul A. cu referire la dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov (care are ca obiect recursul formulat de acesta împotriva dispoziţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii sale de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) teza a II - a C. proc. pen. cuprinsă în încheierea nr. 33 din 04.12.2024, pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. x/2024, în procedura prev. de art. 347 C. proc. pen.), potrivit dispoziţiilor art. 71 şi 72 C. proc. pen., cererea intră în competenţa funcţională unică a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care se impune trimiterea ei, spre competetă soluţionare, instanţei supreme.

3. Urmare acestei soluţii, dosarul a fost înregistrat pe rolul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 18 februarie 2025, sub nr. x/2025.

La solicitarea instanţei supreme, la data de 7 martie 2025, Curtea de Apel Braşov a transmis dovezile de încunoştiinţare a părţilor prev. de art. 73 alin. (2) C. proc. pen., precum şi referatul de informaţii prevăzut de art. 72 alin. (6) C. proc. pen., în cuprinsul căruia a prezentat, succint, parcursul cererii de strămutare, obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită (recursul formulat de inculpatul A. împotriva dispoziţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii sale de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) teza a II - a C. proc. pen., cuprinsă în încheierea nr. 33 din 04.12.2024, pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. x/2024, în procedura prev. de art. 347 C. proc. pen.) şi soluţia dată acestuia (respectiv, aceea de respingere, ca nefondat, a recursului, prin decizia nr. 1/R din 31.01.2025 a Curţii de Apel Braşov).

În finalul aceluiaşi referat, învederând că aceeaşi cerere de strămutare formulată de petentul A. (depusă, în dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov, la termenul din 30.01.2025, atât prin e-mail, cât şi prin fax), a fost deja înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, unde a fost înregistrată, la data de 11.02.2025, sub nr. x/2025 (cu termen de judecată la 06.03.2025), Curtea de Apel Braşov a solicitat reunirea prezentei cauze (nr. 45/64/2025) la dosarul anterior menţionat.

În contextul prezentat, la termenul fixat pentru judecarea cauzei, 13 martie 2025, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de strămutare, în raport de dispoziţiile art. 72 alin. (7) din C. proc. pen., concluziile sale în acest sens fiind fidel redate în încheierea de la termenul sus-menţionat.

*

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilităţii cererii de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.".

Constituind, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun, instituţia strămutarii poate fi folosită doar în situaţiile limitativ prevăzute de art. 71 C. proc. pen. şi cu respectarea condiţiilor expres stabilite prin art. 72 C. proc. pen.

Una dintre aceste condiţii este cea impusă prin art. 72 alin. (7) C. proc. pen., potrivit căruia "în cazul respingerii cererii de strămutare, în aceeaşi cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleaşi motive."

Aceste dispoziţii legale reglementează, în mod expres, în materia strămutării, principiul autorităţii de lucru judecat, stabilind că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio), hotărârea judecătorească definitivă fiind prezumată că exprimă adevărul (res judica pro veritate habetur).

Evaluând datele particulare ale cauzei prin prisma acestor considerente teoretice, Înalta Curte constată că, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul instanţei supreme, aceeaşi cerere de strămutare formulată de petentul A. în prezenta cauză, privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, a făcut anterior obiectul dosarului nr. x/2025 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în care, prin sentinţa penală definitivă nr. 99 din 6 martie 2025 s-a respins, ca neîntemeiată, cererea petentului, dispunându-se obligarea acestuia la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru aceste considerente, constând că prezenta cerere de strămutare nu îndeplineşte condiţia prev. de art. 72 alin. (7) C. proc. pen., fiind inadmisibilă, Înalta Curte, în temeiul art. 74 C. proc. pen., o va respine, ca atare.

În raport cu soluţia dispusă, conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Braşov.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2025.