Salary recalculation claim by former judge against tribunals assigned to Brașov Tribunal under Article 127 forum election
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative territorial competence conflict by assigning the case to the Brașov Tribunal, First Civil Section, definitively, thereby upholding the claimant's choice of forum. The underlying dispute is an employment-related claim by a former judge against two tribunals (Dâmbovița and Prahova) seeking recalculation of salary indemnities by removing the cap under Article 38(6) of Law No. 153/2017 and applying the 25% increase under Article 38(3), with back pay, inflation adjustment, and legal interest from 01.01.2018. The Brașov Tribunal had declined competence because the claimant retired, arguing territorial jurisdiction should follow general labor law rules (Article 269 of the Labor Code and Articles 208-210 of Law No. 62/2011), while the Dâmbovița Tribunal declined based on Article 127(2¹) of the Civil Procedure Code, which extends the special jurisdictional rule to cases where a court is a party. The High Court held that, since the Dâmbovița Tribunal is a defendant, Article 127(2) and (2¹) C. proc. civ. apply, allowing the claimant to elect a neighboring court of equal rank within an adjacent Court of Appeal circuit; the claimant validly opted for the Brașov Tribunal, within the Brașov Court of Appeal circuit neighboring the Ploiești Court of Appeal, making that choice determinative of territorial jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, art. 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 127 alin. (21) C. proc. civ, art. 208 din Legea nr. 62/2011, art. 127 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Salary recalculation claim by former judge against tribunals assigned to Brașov Tribunal under Article 127 forum election: The underlying dispute is an employment-related claim by a former judge against two tribunals (Dâmbovița and Prahova) seeking recalculation of salary indemnities by removing the cap under Article 38(6) of Law No. 153/2017 and applying the 25% increase under Article 38(3), with back pay, inflation adjustment, and legal interest from 01.01.2018. The Brașov Tribunal had declined competence because the claimant retired, arguing territorial jurisdiction should follow general labor law rules (Article 269 of the Labor Code and Articles 208-210 of Law No. 62/2011), while the Dâmbovița Tribunal declined based on Article 127(2¹) of the Civil Procedure Code, which extends the special jurisdictional rule to cases where a court is a party. The High Court held that, since the Dâmbovița Tribunal is a defendant, Article 127(2) and (2¹) C. proc. civ. apply, allowing the claimant to elect a neighboring court of equal rank within an adjacent Court of Appeal circuit; the claimant validly opted for the Brașov Tribunal, within the Brașov Court of Appeal circuit neighboring the Ploiești Court of Appeal, making that choice determinative of territorial jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for resolving the negative conflict of jurisdiction and establishing the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 22 mai 2025
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă la 11.04.2024 sub nr. x/2024, mai mulţi reclamanţi, printre care şi reclamanta A., au chemat în judecată pârâţii Tribunalul Dâmboviţa şi Tribunalul Prahova, solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să oblige pârâţii la recalcularea indemnizaţiei de încadrare, prin înlăturarea plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, aplicat asupra indemnizaţiei calculate pe baza valorii de referinţă sectoriale de 605,225 RON, respectiv aplicarea majorării de 25% prevăzută de alin. (3) al aceluiaşi articol, începând cu 01.01.2018 şi în continuare, precum şi la plata diferenţelor salariale, sumă ce va fi actualizată cu rata inflaţiei şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective.
Prin încheierea din 22.10.2024, îndreptată printr-o altă încheiere - cea din 12.11.2024, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a disjuns cauza cu privire la reclamanta A., care a fost înregistrată sub nr. x/2024.
Prin sentinţa civilă nr. 1845/MAS/05.11.2024, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanta şi-a încetat activitatea de judecător la Tribunalul Dâmboviţa, fiind eliberată din funcţie, prin pensionare, în baza Decretului nr. 118/14.02.2023 emis de Preşedintele României, publicat în Monitorul Oficial nr. 126/14.02.2023, context în care competenţa teritorială nu se poate determina în raport cu art. 127 alin. (1) C. proc. civ., ci potrivit art. 269 din Codul muncii şi art. 208-2010 din Legea nr. 62/2011.
Prin sentinţa civilă nr. 324/26.02.2025, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut aplicabilitatea art. 127 alin. (21) C. proc. civ., având în vedere calitatea de pârât a Tribunalului Dâmboviţa.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 11.04.2025.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:
Reclamanta a învestit Tribunalul Braşov cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, pârâţi fiind Tribunalul Dâmboviţa şi Tribunalul Prahova.
Potrivit art. 208 din Legea nr. 62/2011, "conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal".
Astfel, competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor de muncă revine tribunalelor.
Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".
Totodată, potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii".
Conform art. 127 alin. (21) C. proc. civ., dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz.
Cum Tribunalul Dâmboviţa are calitatea de pârât, este atrasă incidenţa art. 127 alin. (21) C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, aşadar titularul acţiunii este cel care decide dacă se prevalează sau nu de posibilitatea de a se adresa uneia dintre aceste instanţe.
Reclamanta a înţeles să uzeze de dreptul conferit de art. 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ., învestind cu soluţionarea litigiului Tribunalul Braşov, instanţă aflată în circumscripţia Curţii de Apel Braşov, învecinată Curţii de Apel Ploieşti, în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Dâmboviţa.
Aşa fiind, instanţa supremă constată că aceasta şi-a manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ., determinând astfel competenţa teritorială în soluţionarea cererii de chemare în judecată.
Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2025.