Clerks' pay-discrimination suit assigned to Alba Tribunal under Labor Code, not Judicial Cooperation privilege.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved the negative jurisdictional conflict in favor of the Alba Tribunal, Civil Section I, which will hear the case on the merits. The plaintiffs, court clerks in a DIICOT territorial structure, sued for salary discrimination and related pay differences, asserting they should receive IT-specialist-level pay and risk bonuses; the Alba Tribunal had declined jurisdiction citing Article 127 of the Civil Procedure Code (which applies to judges, prosecutors, and clerks working at or alongside a court), while the Cluj Tribunal declined in favor of Alba under Article 269 of the Labor Code, which places territorial jurisdiction at the plaintiff's workplace or domicile. The High Court held that Article 127 does not apply because DIICOT territorial structures do not function alongside lower courts—DIICOT is a central structure within the Prosecutor's Office attached to the High Court—so Article 269(2) of the Labor Code governs, giving jurisdiction to the tribunal of the plaintiffs' workplace or domicile; the decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 127 C. proc. civ, Articolul 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Clerks' pay-discrimination suit assigned to Alba Tribunal under Labor Code, not Judicial Cooperation privilege: Este adevărat că, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor, însă sintagma "se aplică în mod corespunzător" vizează desfăşurarea activităţii în cadrul unei unităţi de parchet ce funcţionează pe lângă instanţa arătată la art. 127 alin. (1) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 mai 2025
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secţia I civilă la 05.04.2023, reclamanţii A., B., C. şi D. au chemat în judecată pârâta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să recunoască starea de discriminare salarială în care se află, în calitate de personal auxiliar de specialitate din cadrul familiei ocupaţionale "JUSTIŢIE", începând cu august 2018, prin neacordarea salariului de bază brut lunar şi a sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi de confidenţialitate, precum şi a sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase, la nivelul specialiştilor IT din instanţe şi parchete şi, în consecinţă, uniformizarea modului de calcul a acestor drepturi salariate, pentru perioada menţionată şi în continuare şi repararea prejudiciului produs începând cu august 2018 şi în continuare, precum şi plata diferenţelor salariale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plăţii efective.
Prin sentinţa civilă nr. 3079/2024 din 28.11.2024, Tribunalul Alba, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
Pentru a hotărî astfel, a evocat art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii şi a reţinut incidenţa art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., apreciind că este relevantă decizia nr. 7/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum şi decizia nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale, având în vedere că reclamanţii au calitatea de grefieri în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba.
Prin sentinţa civilă nr. 657/2025 din 24.03.2025, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, în cauză, reclamanţii îşi desfăşoară activitatea în cadrul Structurii Teritoriale Alba din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, context în care competenţa teritorială nu se poate determina în raport cu art. 127 C. proc. civ., ci potrivit art. 269 din Codul muncii. Prin urmare, a apreciat că, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Alba, în circumscripţia căreia reclamanţii îşi au locul de muncă, alegerea instanţei aparţinând, într-o atare ipoteză, reclamanţilor.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 09.04.2025.
Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:
Reclamanţii îndeplinesc funcţia auxiliară de specialitate de grefier în cadrul Direcţiei de Ivestigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba, iar acţiunea are drept obiect acordarea de drepturi salariale.
Articolul 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, prevede că "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".
Este adevărat că, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor, însă sintagma "se aplică în mod corespunzător" vizează desfăşurarea activităţii în cadrul unei unităţi de parchet ce funcţionează pe lângă instanţa arătată la art. 127 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 78/2016, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este o structură specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, funcţionând în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi având sediul în municipiul Bucureşti.
Prin urmare, organizarea D.I.I.C.O.T. în structură centrală şi structuri teritoriale nu îngăduie concluzia că cele din urmă ar funcţiona pe lângă alte instanţe decât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că ipoteza avută în vedere la instituirea art. 127 alin. (1) C. proc. civ. nu îşi găseşte aplicabilitatea în cauza de faţă, în care reclamanţii sunt grefieri în cadrul unei structuri teritoriale.
Aşa fiind, competenţa teritorială trebuie stabilită conform art. 269 alin. (2) din Codul muncii, iar aceasta revine tribunalului de la domiciliul sau locul de muncă al reclamanţilor, alegerea instanţei aparţinând, într-o atare ipoteză, reclamanţilor.
Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2025.