Revision petition rejected where petitioner is a third party to prior res judicata, failing identity of parties requirement for authority of final judgment

Şedinţa publică din data de 21 mai 2025

Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ la 06.12.2022 sub nr. x/2022, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea deciziei nr. 65863/17.11.2022, emisă de intimată şi să o oblige pe aceasta să emită o nouă decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, cu valorificarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiului de cotizare corespunzător condiţiilor speciale de muncă, potrivit adeverinţelor nr. x/01.11.2022 şi nr. y/01.11.2019, emise de Direcţia Silvică Neamţ - Ocolul Silvic Roznov, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 937/27.10.2023, astfel cum a fost completată prin sentinţa civilă nr. 262/22.03.2024, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a respins excepţia prematurităţii, ca nefondată, a admis în parte contestaţia, a anulat decizia atacată şi a obligat intimata să emită o nouă decizie privind cererea de pensionare formulată de contestator, începând cu data de 27.10.2023, cu valorificarea perioadei 18.05.1993-01.11.2022 ca fiind lucrată în condiţii speciale de muncă în procent de 100%, conform adeverinţei nr. x/01.11.2022 emisă de Direcţia Silvică Neamţ - Ocolul Silvic Roznov, completată prin adeverinţa nr. x/10.01.2023 emisă de aceeaşi instituţie, precum şi a veniturilor salariale cuprinse în adeverinţa nr. x/01.11.2019 eliberată de Direcţia Silvică Neamţ - Ocolul Silvic Roznov, completată prin adeverinţa nr. x/14.02.2023, emisă de aceeaşi autoritate şi să-i plătească contestatorului suma de 1.800 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a declarat apel.

Prin decizia nr. 500/25.09.2024, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că noua decizie de pensionare va lua în considerare ca fiind lucrată în condiţii speciale numai perioada ulterioară datei de 01.06.2000.

Împotriva deciziei curţii de apel, A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă sub nr. x/2024.

Prin decizia nr. 26/17.01.2025, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind înregistrată pe rolul secţiei a II-a Civile a instanţei supreme la data de 11.02.2025.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., autorul ei susţinând că există hotărâri potrivnice, iar decizia a cărei revizuire a solicitat-o încalcă puterea de lucru judecat a deciziei nr. 480/23.09.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

În motivare, după expunerea parcursului procesual al cauzei, a susţinut că sunt îndeplinite cerinţele legale pentru admiterea cererii de revizuire, chiar dacă nu există identitate de părţi în dosarele în care au fost pronunţate cele două hotărâri, întrucât, în opinia sa, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat dintr-un litigiul anterior poate fi opus, într-un proces ulterior, aceluia care a fost parte în ambele dosare.

A invocat, în susţinerea acestei opinii, jurisprudenţa instanţei supreme, subliniind că dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ. nu impun condiţia ca cel care se prevalează de lucrul anterior judecat să fi avut calitate de parte în acel litigiu.

Revizuentul a arătat că art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu prevede expres cerinţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză referitor la procesele în care au fost pronunţate hotărârile potrivnice, ci, menţionând instituţia autorităţii de lucru judecat, vizează valorificarea şi a efectului pozitiv, aşa cum a invocat în cererea sa de revizuire.

Evocând consideraţii teoretice exprimate în doctrină sub acest aspect, a susţinut că, în cauză, hotărârea din procesul ulterior încalcă dezlegările date în primul litigiu, în care pârâtă a fost tot Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, referitor la aceeaşi chestiune litigioasă, asupra căreia s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 36/2023, stabilind că personalul silvic care a desfăşurat activităţile indicate la art. 20 alin. (2) din O.U.G. nr. 59/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, beneficiază de încadrarea locului de muncă în condiţii speciale şi de drepturile prevăzute la art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 59/2000.

Referitor la aceeaşi hotărâre prealabilă pronunţată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, a subliniat că, atât timp cât instanţa supremă, chemată să interpreteze legea, nu face distincţie privind perioada, ci foloseşte sintagma "a desfăşurat activităţile indicate la art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000", nici instanţele de judecată nu trebuie să o facă; a arătat că hotărârea pronunţată în litigiul anterior a respectat această dezlegare, considerentele ei având putere de lucru judecat, iar hotărârea supusă revizuirii le nesocoteşte.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Analizând decizia atacată, prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, referitor la solicitarea intimatei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, având în vedere argumentele prezentate de aceasta prin întâmpinare, urmează să califice inadmisibilitatea drept o apărare vizând cerinţele legale impuse pentru cazul de revizuire invocat, astfel încât vor fi avute în vedere la examinarea căii extraordinare de atac.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, iar potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Aşadar, autoritatea de lucru judecat se poate manifesta atât sub forma unui efect negativ, cât şi sub forma unui efect pozitiv. Dacă în ipoteza în care autoritatea de lucru judecat se manifestă sub forma efectului negativ, legea pretinde cerinţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, atunci când aceasta se manifestă pozitiv, identitatea trebuie să vizeze doar părţile.

Concluzia rezultă din analiza art. 431 alin. (1) C. proc. civ., pentru cerinţa triplei identităţi, respectiv din examinarea art. 435 din acelaşi cod, pentru cerinţa identităţii de părţi. În acest din urmă caz, instanţa supremă notează că, atât timp cât autoritatea de lucru judecat constituie un efect al pronunţării hotărârii judecătoreşti, caracterul acesteia, de a fi obligatorie şi producătoare de consecinţe juridice, se poate manifesta numai între părţi şi succesorii lor; faţă de terţi, hotărârea nu produce decât un efect de opozabilitate.

De aceea, Înalta Curte va examina, în cadrul prezentei decizii, împrejurarea dacă cerinţa identităţii de părţi este întrunită.

Astfel, din analiza hotărârilor pronunţate în primul litigiu, cu privire la care revizuentul opune puterea de lucru judecat a aspectelor dezlegate, se constată că a avut calitate de reclamant B., pârâtă fiind Casa Judeţeană de Pensii Neamţ.

În al doilea litigiu, soluţionat prin decizia nr. 500/25.09.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a cărei revizuire se solicită, calitate de părţi au avut A. şi Casa Judeţeană de Pensii Neamţ.

Aşadar, litigiile în care s-au pronunţat hotărârile pretins potrivnice nu s-au derulat între aceleaşi părţi, intimata Casa Judeţeană de Pensii Neamţ fiind singura entitate care a avut calitatea de parte în ambele dosare.

Or, făcând distincţie între efectele hotărârii, în special efectul peremptoriu opus prin lucrul judecat, şi opozabilitatea ei, rezultă că revizuentul nu poate valorifica prin mijlocirea opozabilităţii, în favoarea sa, efectele lucrului judecat dedus dintr-o altă hotărâre judecătorească definitivă, opozabilă altor subiecţi de drept.

Revizuentul este un terţ în raport cu hotărârea dată într-un proces purtat între alte persoane, iar hotărârea contestată s-a fundamentat pe examenul judiciar al unui context factual particular părţilor din acel proces. Chiar dacă prezintă elemente comune, procesele repetitive şi asemănătoare nu au condus la pronunţarea unor hotărâri care să opună, în interdependenţă, efecte obligatorii, necesar a nu fi ignorate de instanţele învestite ulterior, în mod succesiv.

Revizuentul nu poate, aşadar, să valorifice în beneficiul său hotărâri judecătoreşti pronunţate în alte procese prin intermediul revizuirii - cale extraordinară de atac, care ocroteşte securitatea raporturilor juridice şi urmăreşte îndreptarea unor erori de drept, iar nu unificarea jurisprudenţei instanţelor.

Faţă de aceste considerente, nu poate fi reţinută incidenţa art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 513 alin. (1) şi (6) C. proc. civ., să respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 500/25.09.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 mai 2025.