Finality of labor dispute appeals and the inadmissibility of cassation against acquiescence to appeal judgment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal (recurs) as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's decision as final and definitive. The dispute concerned a labor litigation in which an employee challenged a dismissal; after the employee voluntarily waived the judgment of the ordinary appeal instance, the Court of Appeal recorded this waiver and ordered the employee to pay litigation costs, and the employee subsequently waived the cassation appeal. The Court held that the cassation appeal was inadmissible because, under Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, decisions rendered on appeal in labor conflicts are not subject to cassation, rendering the lower court's decision final and non-appealable by that means. The Court further clarified that the employee's waiver in the appeal instance constituted an acquiescence to the judgment under Article 463(1) of the Code of Civil Procedure, rather than a renunciation of the initial lawsuit under Article 406, and that the statutory principle of legality of appeals (Article 457(1)) prohibits exercising a path of appeal not provided by law, regardless of any erroneous mentions in the operative part of the lower court's decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 406 C. proc. civ, art. 463 alin. (1) C. proc. civ; Finality of labor dispute appeals and the inadmissibility of cassation against acquiescence to appeal judgment: The dispute concerned a labor litigation in which an employee challenged a dismissal; after the employee voluntarily waived the judgment of the ordinary appeal instance, the Court of Appeal recorded this waiver and ordered the employee to pay litigation costs, and the employee subsequently waived the cassation appeal. The Court held that the cassation appeal was inadmissible because, under Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, decisions rendered on appeal in labor conflicts are not subject to cassation, rendering the lower court's decision final and non-appealable by that means. The Court further clarified that the employee's waiver in the appeal instance constituted an acquiescence to the judgment under Article 463(1) of the Code of Civil Procedure, rather than a renunciation of the initial lawsuit under Article 406, and that the statutory principle of legality of appeals (Article 457(1)) prohibits exercising a path of appeal not provided by law, regardless of any erroneous mentions in the operative part of the lower court's decision.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedExplicitly cited in the dispositive as the legal basis for dismissing the cassation appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 21 mai 2025
Deliberând asupra recursului de faţă şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, secţia I civilă la 18.07.2023, contestatorul A. a chemat în judecată pe intimata S.C. B. S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea deciziei de concediere nr. 890/19.06.2023 şi reintegrarea sa în funcţia deţinută anterior concedierii sau pe un post similar.
Prin sentinţa civilă nr. 611/29.05.2024, Tribunalul Caraş-Severin, secţia I civilă a respins contestaţia şi a obligat contestatorul la plata către intimată a sumei de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe, A. a declarat apel.
Prin cererea înregistrată la dosar la data de 22.08.2024, apelantul a renunţat la judecata căii ordinare de atac.
Prin decizia civilă nr. 1165/07.10.2024, Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a luat act de renunţarea apelantului la judecata apelului şi l-a obligat la plata către intimată a sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei instanţei de apel, A. a declarat recurs, iar prin cererile înregistrate la dosar la 11.12.2024 şi 19.03.2025, a renunţat la judecata recursului.
La termenul de astăzi, Înalta Curte a invocat din oficiu, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, asupra căreia, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, numai de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel încât nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional de art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ., de art. 457 alin. (1), potrivit căruia "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Recursul de faţă are ca obiect decizia civilă nr. 1165/07.10.2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în apel, într-un litigiu de muncă, fiind incidente prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile (...) privind (...) conflictele de muncă (...)", din care rezultă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile date în apel în litigiile de muncă.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 1165/07.10.2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, împotriva căreia s-a declarat prezenta cale de atac, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Totodată, manifestarea de voinţă a apelantului-reclamant, în sensul renunţării la judecata apelului, are valenţa unei achiesări la hotărâre, iar nu a unei renunţări la judecată în sensul dispoziţiilor art. 406 C. proc. civ., întrucât art. 463 alin. (1) C. proc. civ. prevede că achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.
Aşa fiind, actul de dispoziţie efectuat de apelantul-reclamant în calea ordinară de atac nu urmează regimul art. 406 din C. proc. civ., deoarece textul legal reglementează renunţarea la cererea de chemare în judecată, ca act începător al procedurii judiciare, iar nu renunţarea la calea de atac pe care partea a promovat-o. De aceea, regimul juridic al deciziei pronunţate în apel, sub aspectul căii de atac, nu este cel reglementat de art. 406 alin. (6) C. proc. civ., pentru a se putea considera că este deschisă calea de atac a recursului împotriva actului procedural al curţii de apel.
Cu referire la menţiunea căii de atac a recursului cuprinsă în dispozitivul deciziei atacate, Înalta Curte subliniază că principiul legalităţii căilor de atac, reglementat de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., se opune oricărei menţiuni contrare din hotărârea judecătorească, astfel că partea nu poate exercita decât calea de atac prevăzută de lege, iar nu pe cea indicată eronat în dispozitivul hotărârii judecătoreşti.
De aceea, dând eficienţă textelor de lege enunţate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1165/07.10.2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 mai 2025.