Conflict of jurisdiction in unauthorized construction demolition case resolved by assigning competence to the court where the defendant did not timely invoke territorial incompetence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the Câmpina Court possesses exclusive territorial competence to hear the case, thereby rejecting the Bucharest Sector 3 Court's claim. The dispute arose when a municipal administration sued a limited liability company for the demolition of unauthorized construction works, initiating a civil action for a personal obligation to do (in rem performance). The Câmpina Court initially declined jurisdiction to Bucharest, arguing the defendant's headquarters located there, while the Bucharest Court subsequently declined jurisdiction on the basis that the defendant had failed to raise the territorial incompetence objection within the mandatory reply deadline, thereby acquiescing to the initial court's competence. The High Court applied the principle that territorial jurisdiction for personal actions is a matter of private order, not public order, and ruled that because the defendant missed the strict deadline for invoking this objection as prescribed by the Code of Civil Procedure, the initially seized Câmpina Court became exclusively competent to adjudicate the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 32 din Legea nr. 50/1991, art. 107 C. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (3) C. proc. civ; Conflict of jurisdiction in unauthorized construction demolition case resolved by assigning competence to the court where the defendant did not timely invoke territorial incompetence: , reclamanta a invocat art. 32 din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 mai 2025
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 23 iulie 2024 sub nr. x/2024, reclamanta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CÂMPINA a solicitat în contradictoriu cu A. S.R.L. obligarea pârâtei să intre în legalitate prin desfiinţarea lucrărilor de construire realizate fără autorizaţie de construire, la imobilul situat în Municipiul Câmpina, B-dul x 1, nr. 18, BL.2b, jud. Prahova, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În drept, reclamanta a invocat art. 32 din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Prin sentinţa civilă nr. 7255 din data de 16 decembrie 2024 Judecătoria Câmpina a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Câmpina invocată de către pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti
În fundamentarea acestei sentinţe, s-au reţinut următoarele:
Cererea reclamantei vizează obligarea pârâtei de a intra în legalitate prin desfiinţarea lucrărilor executate ilegal, aşadar o obligaţie de a face, obligaţie care implică faptul personal al pârâtului.
După redarea dispoziţiilor art. 32 din Legea 50/1991 şi art. 107 C. civ., instanţa a reţinut, în esenţă, că sediul pârâtei se află în Municipiul Bucureşti şi că nu există alte norme exprese care să reglementeze pentru această situaţie o competenţă alternativă sau o competenţă exclusivă la judecătoria în circumscripţia căreia s-au efectuat lucrările.
Prin sentinţa civilă nr. 3009 din 21 martie 2025, Judecătoria Sector 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat-o către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În fundamentarea acestei sentinţe, s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
Litigiul de faţă are ca obiect obligaţie de a face, fiind vorba despre o acţiune personală, iar art. 107 C. proc. civ. arată că în cazul acţiunilor personale competenţa aparţine instanţei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul, astfel că suntem în prezenţa unei competenţe teritoriale de ordine privată, iar nu de ordine publică.
Totodată, alegerea instanţei aparţine reclamantului, iar în situaţia în care acesta ar sesiza o instanţa necompetentă, doar pârâtul este cel care ar putea să invoce necompetenţa teritorială.
După redarea art. 130 alin. (3) şi (4) C. proc. civ., instanţa a reţinut că, faţă de dispoziţiile art. 208 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., în cauză întâmpinarea este obligatorie, nefiind vorba despre o situaţie în care legea prevede în mod expres altfel; prin urmare, excepţia necompetenţei teritoriale de ordine privată trebuia invocată prin întâmpinare, în termenul de 25 de zile de la comunicarea acţiunii, sub sancţiunea decăderii.
Pârâta, însă, nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale în condiţiile impuse de dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv prin întâmpinarea formulată în data de 26.08.2024, excepţia fiind invocată abia prin cererea formulată în data de 29.10.2024, după expirarea termenului de depunere a întâmpinare (care s-a împlinit în data de 27.08.2024).
În acest context, faţă de prevederile legale sus-menţionate, pârâta era decăzută din dreptul de a mai invoca excepţia necompetenţei teritoriale, fiind astfel câştigată competenţa de soluţionare a cauzei, din punct de vedere teritorial, de către Judecătoria Câmpina.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Câmpina competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă vizează obligarea pârâtei de a intra în legalitate prin desfiinţarea lucrărilor de construire realizate fără autorizaţie de construire, aşadar o obligaţie de a face, obligaţie care implică faptul personal al pârâtului.
Potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ. "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Aşadar, în cazul acţiunilor personale, competenţa aparţine instanţei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul, astfel că suntem în prezenţa unei competenţe teritoriale de ordine privată, iar nu de ordine publică.
În speţă, nefiind incidente norme privitoare la competenţă cu caracter imperativ care să antreneze necompetenţa de ordine publică sau absolută, în conformitate cu art. 130 alin. (3) raportat la art. 129 alin. (3) C. proc. civ., fiind vorba de norme de ordine privată, necompetenţa trebuie să fie invocată de pârât cel mai târziu prin întâmpinare, care este obligatorie.
Examinarea actelor dosarului conduce la concluzia că pârâta nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale în condiţiile impuse de dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv prin întâmpinarea formulată în data de 26.08.2024, excepţia fiind invocată abia prin cererea formulată în data de 29.10.2024, după expirarea termenului de depunere a întâmpinării (care s-a împlinit în data de 27.08.2024).
Prin alegerea exprimată de reclamantă la momentul promovării acţiunii coroborată cu neinvocarea excepţiei de necompetenţă teritorială de către pârâtă în conformitate cu dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., Judecătoria Câmpina, iniţial învestită, a devenit în mod exclusiv competentă să judece prezentul litigiu.
Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2025.