Competence to sue judicial institutions in pension revision suits: Labor Code venue rules override private-order jurisdiction for state bodies

Şedinţa publică din data de 13 mai 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 6 iunie 2024 pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă, sub nr. x/2024, reclamantele A., B., C. şi D., în contradictoriu cu pârâtele Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Constanţa, au solicitat obligarea acestora la eliberarea adeverinţelor necesare revizuirii, respectiv actualizării pensiilor de serviciu, cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 605,225, neafectate de prevederile art. 38 alin. (6) şi art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de la care dreptul la stabilirea indemnizaţiei în baza valorii de referinţă sectoriale a fost recunoscut definitiv, pentru fiecare reclamantă.

De asemenea, reclamantele au solicitat acordarea coeficientului de multiplicare 19,00, neplafonat, începând cu 18.12.2016, precum şi calcularea calcularea şi aplicarea sporurilor, în cuantum de 45%, fără ca drepturile cuvenite să fie afectate de prevederile art. 38 alin. (6) şi art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017.

În drept, s-au invocat prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022.

Reclamantele au solicitat şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborate cu prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, respectiv ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

La 22 noiembrie 2024, reclamantele şi-au precizat cererea, învederând că solicită obligarea pârâtelor la eliberarea adeverinţelor necesare revizuirii, respectiv actualizării pensiilor de serviciu, cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 605,225, neafectată de prevederile art. 38 alin. (6) şi art. 25 din Legea nr. 153/2017 şi majorată cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Prin sentinţa civilă nr. 2244/2024/MAS din 11 decembrie 2024, Tribunalul Braşov, secţia I civilă Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, fiind declinată soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă.

În considerentele acestei sentinţe, s-a reţinut, în esenţă, că nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., deoarece reclamantele au fost eliberate din funcţie prin pensionare, nu îşi mai desfăşoară activitatea la data sesizării instanţei, la tribunalul care ar fi fost competent să soluţioneze cauza şi nici la o instanţă inferioară, însă au învestit un tribunal care nu se află în raza de competenţă a Curţii de Apel Constanţa dar nici a unei curţi de apel învecinate acesteia.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia I civilă, la 13 februarie 2025, sub acelaşi număr de dosar, care, prin sentinţa civilă nr. 242/2025 din 2 aprilie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa soluţionării cererii în favoarea Tribunalului Braşov şi, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut, incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., raportat la calitatea de pârâtă a Curţii de Apel Constanţa, prevederi legale care stabilesc o competenţă de ordine privată, astfel că instanţa sesizată nu putea să invoce din oficiu necompetenţa.

De asemenea, s-a stabilit că sunt întrunite condiţiile coparticipării procesuale active, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 269 alin. (2) şi (3) Codul muncii, raportat la reşedinţa reclamantei A., aflată în municipiul Braşov, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei sesizate prin cererea de chemare în judecată.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 14 aprilie 2025.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa să judece acelaşi proces, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, secţia I civilă Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit între cele două instanţe, Înalta Curte observă că Tribunalul Braşov, secţia I civilă a fost învestit de reclamante, în calitate de foşti judecători în cadrul Curţii de Apel Constanţa, cu soluţionarea unui litigiu asimilat conflictelor de muncă, în contradictoriu cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Constanţa.

Potrivit art. 269 alin. (2) Codul muncii, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 42/2023, "Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă ori, după caz, sediul.", iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi text de lege, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de C. proc. civ. pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi.

Dispoziţiile art. 59 C. proc. civ. prevăd că, "mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură."

În cauză, se constată că sunt îndeplinite condiţiile privind coparticiparea procesuală activă, obiectul procesului fiind reprezentat de dobândirea unor drepturi între care există o strânsă legătură, solicitându-se, în principal, eliberarea adeverinţelor necesare actualizării pensiilor de serviciu, cu luarea în considerare a valorii de referinţă sectorială de 605,225, neafectată de prevederile art. 38 alin. (6) şi art. 25 din Legea nr. 153/2017 şi majorată cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Astfel conturat raportul juridic litigios, dat fiind că reşedinţa reclamantei A. se află în municipiul Braşov, rezultă că, în aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin. (2) şi (3) Codul muncii, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a fost în mod legal învestit să soluţioneze cererea de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte calitatea de pârâtă a Curţii de Apel Constanţa, se reţine că reclamantele nu au înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., privind dreptul de opţiune al părţii reclamante, care are posibilitatea să introducă cererea de chemare în judecată împotriva unei instanţe de judecată, fie chiar la instanţa respectivă, aplicând regula în materie de competenţă, fie la o altă instanţă din raza unei curţi de apel învecinate.

Dimpotrivă, în cauză, autoarele demersului judiciar au optat să deducă spre soluţionare acţiunea lor comună uneia dintre instanţele competente conform art. 269 alin. (2) şi (3) Codul muncii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, secţia I civilă Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale.

PENTRU CESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, secţia I civilă Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 mai 2025.