Inadmissibility of cassation against final appeal decision in insolvency administrator liability proceedings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the appellant’s cassation appeal as inadmissible, ordering her to pay 1,500 RON in litigation costs to the respondents, thereby rendering the Court of Appeal’s decision final and definitive. The dispute concerned a claim for civil liability against a sole administrator for the uncovered passive debt of an insolvent limited liability company, which was initially dismissed by the District Court and subsequently left unaffected because the Court of Appeal had annulled the plaintiff’s appeal as filed after the statutory deadline. The decisive legal basis for the dismissal was the specific procedural framework of Law No. 85/2014, which establishes that decisions rendered by courts of appeal in insolvency proceedings are final and not subject to cassation appeal, in accordance with Article 43(1), Article 46(1) of the Insolvency Law, and Article 483(2) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 169 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 452 C. proc. civ; Inadmissibility of cassation against final appeal decision in insolvency administrator liability proceedings: The dispute concerned a claim for civil liability against a sole administrator for the uncovered passive debt of an insolvent limited liability company, which was initially dismissed by the District Court and subsequently left unaffected because the Court of Appeal had annulled the plaintiff’s appeal as filed after the statutory deadline. The decisive legal basis for the dismissal was the specific procedural framework of Law No. 85/2014, which establishes that decisions rendered by courts of appeal in insolvency proceedings are final and not subject to cassation appeal, in accordance with Article 43(1), Article 46(1) of the Insolvency Law, and Article 483(2) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for declaring the cassation appeal inadmissible and the appealed decision final, as it defines final judgments including those not subject to cassation.
Full text
Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2025
Asupra cererii de recurs de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă la 6 octombrie 2022 sub nr. x/2021*/a2, reclamanta A. a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului B., în calitate de administrator şi asociat unic al debitoarei C. S.R.L., solicitând obligarea acestuia la suportarea pasivului neacoperit al societăţii debitoare, în cuantum de 70.000 RON, în temeiul art. 169 alin. (1) lit. c) şi h) din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă la 27 octombrie 2023, sub nr. x/2021*/a3, reclamanta C.I.I. D., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei C. S.R.L. a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului B., în calitate de administrator şi asociat unic al debitoarei, solicitând obligarea acestuia la suportarea pasivului neacoperit al societăţii debitoare, în cuantum de 80.505,55 RON, în temeiul art. 169 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, privind procedura insolvenţei.
Prin încheierea de şedinţă din 29 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă a dispus conexarea dosarului nr. x/2021 la dosarul nr. x/2021.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 1218 din 14 martie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2021 a respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată formulate de reclamanta A. şi de Cabinet Individual de Insolvenţă D., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect atragerea răspunderi pentru intrarea în insolvenţă a debitoarei C. S.R.L., în temeiul art. 169 alin. (1) lit. a), c) şi h) din Legea nr. 85/2014.
Prin cererea de apel trimisă prin e-mail şi înregistrată la 26 aprilie 2024, în dosarul nr. x/2021, reclamanta A. a declarat apel împotriva acestei sentinţe, solicitând schimbarea sentinţei apelate, în sensul admiterii acţiunii şi obligării pârâtului la plata sumei de 80.505.55 RON, reprezentând pasivul debitoarei înscris în tabelul definitive de creanţe.
Prin decizia civilă nr. 1635A din 4 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost admisă excepţia tardivităţii şi a fost anulat ca tardiv formulat apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1218 din 14 martie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2021, pe care a obligat-o la plata către moştenitorii intimatului-pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON.
Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a declarat recurs, solicitând admiterea recursului şi desfiinţarea hotărârii instanţei de apel şi, în rejudecarea apelului să fie analizată în mod corect calitatea procesuală a părţilor şi a actelor depuse. Solicită repunerea în termen pentru formularea apelului, având în vedere că nu a avut cunoştinţă de termenul de apel din motive obiective, nefiind informată de către lichidator.
Prin întâmpinarea depusă la, 28 ianuarie 2025, intimatele-pârâte E. şi F. au solicitat respingerea recursului ca fiind netemeinic şi nelegal, având în vedere împrejurarea că nu s-a declarat apelul, în termenul legal de 7 zile de la data la care sentinţa tribunalului a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvenţă.
La termenul din 10 aprilie 2023, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, s-a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu şi, analizându-se actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reţinut următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., la art. 457, care prevede că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Obiectul recursului este reprezentat de decizia civilă nr. 1635A din 4 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin care a fost respins ca tardiv apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1218 din 14 martie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2021, prin care s-au respins ca neîntemeiate cererile formulate de reclamanta A. şi de Cabinet Individual de Insolvenţă D., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect atragerea răspunderi pentru intrarea în insolvenţă a debitoarei C. S.R.L., în temeiul art. 169 alin. (1) lit. a), c) şi h) din Legea nr. 85/2014.
În raport cu temeiul de drept evocat, instanţa supremă constată că hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate, separat, numai cu apel, potrivit art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.
Totodată, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic, iar potrivit tezei a II-a a aceluiaşi alineat, hotărârile curţii de apel sunt definitive.
Dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. prevăd că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Aşadar, Legea nr. 85/2014 prevede în mod expres sistemul căilor de atac ce pot fi exercitate în cadrul procedurii insolvenţei, iar C. proc. civ. reglementează norme cu caracter general, care se aplică în completare doar acolo unde legea specială nu derogă.
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că se impune concluzia, potrivit căreia, decizia civilă nr. 1635A din 4 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă nu poate fi supusă recursului, deoarece este definitivă.
In consecinţă, este incident art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., potrivit căruia "sunt hotărâri definitive (...) hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs", astfel încât, hotărârea atacată era definitivă de la data pronunţării şi nu era susceptibilă de a mai fi atacată cu calea de atac exercitată de recurentă.
Referitor la cererea intimatelor-pârâte E. şi F. privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine următoarele:
Intimatele-pârâte E. şi F. au solicitat obligarea recurentei la plata sumei de 1.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, cu titlu de onorariu avocaţial dovedit prin înscrisul aflat la dosar.
Conform art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".
Prin raportare la acest text de lege, instanţa supremă, constatând îndeplinite cerinţele art. 452 şi pe cele ale art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta-reclamantă la plata sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatelor-pârâte, constând în onorariu avocaţial.
Faţă de cele expuse, Înalta Curte, dând eficienţă textului de lege invocat, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 1635A din 4 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pe care o va obliga la plata sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatelor-pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 1635A din 4 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte E. şi F..
Obligă recurenta-reclamantă la plata sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatelor-pârâte.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 aprilie 2025.