Competence established for Bucharest Tribunal in union-initiated military pension recalculation dispute

Şedinţa publică din data de 9 aprilie 2025

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 23.02.2023 sub nr. x/2023, reclamantul Sindicatul Naţional "A.", în numele membrului de sindicat B., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la actualizarea pensiei cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, conform art. 59 din Legea nr. 223/2015, varianta înainte de modificarea adusă prin O.U.G. nr. 59/2017, actualizarea pensiei cu majorarea salariului gradului profesional şi/sau salariului de funcţie al poliţiştilor, conform art. 60 din Legea nr. 223/2015, varianta înainte de modificarea adusă prin O.U.G. nr. 59/2017, plata diferenţei rezultate dintre pensia astfel actualizată şi cea efectiv plătită, începând cu ultimii trei ani de la data introducerii acţiunii şi până la dată plăţii pensiei actualizate, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Pe calea întâmpinării, pârâta a invocat excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal, iar instanţa, la termenul din 27.09.2023, constatând că excepţia vizează, de fapt, necompetenţa materială procesuală a secţiei, a recalificat-o şi a reţinut cauza în pronunţare pe excepţie.

Prin încheierea din 27.09.2023, apreciind că litigiul este de asigurări sociale, aflat în competenţa de soluţionare a secţiei I Civile, conform deciziei nr. 6/17.01.2023 a preşedintelui Tribunalului Prahova, a admis excepţia de necompetenţă materială procesuală a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a trimis dosarul, spre competentă soluţionare, secţiei I Civilă a Tribunalului Prahova.

Prin sentinţa civilă nr. 667/23.05.2024, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamantul are sediul în municipiul Bucureşti, aflat în circumscripţia Tribunalului Bucureşti, astfel încât competenţa teritorială aparţine acestei instanţe, conform art. 269 Codul muncii.

De asemenea, a apreciat că este incidentă decizia nr. 1/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a statuat asupra calităţii procesuale active a sindicatului în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat, dar şi cu privire la instanţa competentă să le soluţioneze, respectiv cea de la sediul sindicatului reclamant.

Învestit prin declinare, prin sentinţa civilă nr. 7961/13.12.2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a apreciat că, în cauză, competenţa se determină potrivit art. 102 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, nefiind incidente dispoziţiile art. 219 Codul muncii, care se aplică exclusiv conflictelor de muncă, şi nici decizia pronunţată în interesul legii nr. 1/2013, întrucât vizează exclusiv acţiunile având ca obiect litigii de muncă.

Reţinând dispoziţiile art. 518 C. proc. civ., precum şi faptul că dispoziţiile din Legea nr. 54/2003, care au făcut obiectul interpretării prin decizia în interesul legii nr. 1/2013, au fost abrogate prin art. 224 lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, abrogată la rândul ei prin Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, respectiv că domiciliul reclamantului este în localitatea Ploieşti, judeţul Prahova, a admis excepţia invocată, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secţia I civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării incidentului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Litigiul vizează un conflict de asigurări sociale întrucât are ca obiect drepturi/despăgubiri derivate din calitatea de pensionar militar şi a fost iniţiat de reclamantul Sindicatul Naţional "A.", în numele şi pentru membrul de sindicat B..

Potrivit art. 100 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, "jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel", iar art. 102 din acelaşi act normativ statuează că "cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul".

Totodată, prezintă relevanţă în cauză dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, "(1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi. (2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunţă la judecată în mod expres. (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă".

Textul de lege evocat reia în integralitate soluţia legislativă a art. 28 din Legea nr. 62/2011, care preluase reglementarea anterioară a art. 28 din Legea nr. 54/2003, în interpretarea şi aplicarea căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit, prin decizia nr. 1/2013, că:,,(...) organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat" şi că "instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant".

În considerarea acestor dispoziţii legale, cum prezentul litigiu a fost iniţiat de Sindicatul Naţional "A.", în numele şi pentru membrul său de sindicat B., iar sediul sindicatului este în municipiul Bucureşti, aflat în raza teritorială a Tribunalului Bucureşti, această instanţă este competentă teritorial să soluţioneze cauza. Împrejurarea reţinută de Tribunalul Bucureşti referitoare la o pretinsă inexistenţă a dreptului sindicatului de a acţiona în numele şi pentru un membru al său, care este actualmente pensionar iar litigiul astfel de dedus judecăţii este unul de asigurări sociale iar nu un conflict de muncă, poate declanşa o examinare a calităţii procesuale active a acestuia ori a calităţii de reprezentant al reclamantului, însă chestiunea instanţei competentă teritorial se analizează prin raportare la domiciliul, reşedinţa sau sediul titularului cererii de chemare în judecată, aşa cum rezultă din considerentele mai sus expuse pe marginea prevederilor legale incidente.

Aşa fiind, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 aprilie 2025.