Negative territorial jurisdiction conflict resolved: Gorj Tribunal competent in court clerks’ salary dispute
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative territorial jurisdiction conflict by ruling in favor of the Gorj Tribunal, which is therefore competent to hear the case; the previous declinations by the Gorj Tribunal (to the Caraș-Severin Tribunal) and by the Caraș-Severin Tribunal (back to Gorj) are thus superseded. The underlying action is an employment-related claim (assimilated to labor disputes) brought by court clerks (auxiliary staff) against a tribunal and a court of appeal, seeking recognition and payment of salary rights based on a sectoral reference value of 605.225 RON, uncapped, from 01.08.2016 onward, plus a 25% increase under art. 38(3) and art. 12 of Law no. 153/2017, with inflation indexation and penalizing legal interest. The decisive legal basis is art. 269(2) of the Labor Code (territorial competence at claimant’s domicile, residence, or workplace), read together with art. 127(2) and (21) of the Civil Procedure Code, which grant a facultative competence option when a court is the defendant; under art. 116 C. proc. civ., the claimant’s choice to sue before a court within the circuit of an appellate court neighboring the defendant court’s appellate circuit is binding and cannot be censured, fixing territorial competence in favor of the Gorj Tribunal.
Legislator headnote
AI generatedart. 12 din Legea nr. 153/2017, art. 135 C. proc. civ, art. 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 127 alin. (3) C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 127 alin. (21) C. proc. civ; Negative territorial jurisdiction conflict resolved: Gorj Tribunal competent in court clerks’ salary dispute: The underlying action is an employment-related claim (assimilated to labor disputes) brought by court clerks (auxiliary staff) against a tribunal and a court of appeal, seeking recognition and payment of salary rights based on a sectoral reference value of 605.225 RON, uncapped, from 01.08.2016 onward, plus a 25% increase under art. 38(3) and art. 12 of Law no. 153/2017, with inflation indexation and penalizing legal interest. The decisive legal basis is art. 269(2) of the Labor Code (territorial competence at claimant’s domicile, residence, or workplace), read together with art. 127(2) and (21) of the Civil Procedure Code, which grant a facultative competence option when a court is the defendant; under art. 116 C. proc. civ., the claimant’s choice to sue before a court within the circuit of an appellate court neighboring the defendant court’s appellate circuit is binding and cannot be censured, fixing territorial competence in favor of the Gorj Tribunal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for resolving the negative conflict of jurisdiction and assigning the case to the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2025
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia Civilă la 22.03.2024, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. şi L. au chemat în judecată pe pârâţii Tribunalul Caraş-Severin şi Curtea de Apel Timişoara, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să le recunoască şi să le acorde drepturile salariale în raport cu o valoare de referinţă sectorială ("V.R.S.") de 605,225 RON, neplafonată, începând cu 01.08.2016 şi până la zi, precum şi pentru viitor, majorată cu 25% conform art. 38 alin. (3) raportat la art. 12 din Legea nr. 153/2017, să oblige pârâţii la plata diferenţei drepturilor salariale lunare corespunzător V.R.S. de 605,225 RON, neplafonată, începând cu 01.08.2016, până la zi şi pentru viitor, la care să se aplice o majorare de 25% raportat la art. 12 din Legea nr. 153/2017, să dispună actualizarea sumelor astfel stabilite cu indicele de inflaţie comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi cu dobânda legală penalizatoare, calculată începând cu data scadenţei sumelor şi până la plata lor efectivă.
Prin sentinţa nr. 1607/18.06.2024, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş-Severin.
În motivarea acestei hotărâri, a arătat că, în raport cu calitatea reclamanţilor de grefieri la judecătorie, dispoziţiile art. 127 alin. (1), (3) şi (21) C. proc. civ. nu sunt incidente, deoarece competenţa soluţionării în primă instanţă a procesului aparţine tribunalului.
În consecinţă, notând că reclamanţii au atât domiciliul/reşedinţa, cât şi locul de muncă în judeţul Caraş-Severin, a stabilit că Tribunalului Caraş-Severin îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.
Astfel învestit, prin sentinţa civilă nr. 1044/19.11.2024, Tribunalul Caraş-Severin, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Gorj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea incidentului procedural.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, întrucât reclamanţii, personal auxiliar de specialitate şi conex la Judecătoria Oraviţa, au chemat în judecată Tribunalul Caraş-Severin şi Curtea de Apel Timişoara, nu este aplicabil art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., iar, raportat la alin. (21) al aceluiaşi articol şi la opţiunea autorilor demersului judiciar de a-l învesti, Tribunalul Gorj este competent să soluţioneze cauza.
Constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, pentru următoarele considerente:
Între părţi s-a declanşat un litigiu asimilat celor de muncă, fiind incidente dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă ori, după caz, sediul.
Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar conform alin. (3), aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul grefierilor.
Transpunând dispoziţiile legale la circumstanţele litigiului, Înalta Curte constată că, deşi reclamanţii au calitatea prevăzută de art. 127 alin. (3) C. proc. civ., ipoteza reglementată de alin. (1) al aceluiaşi articol nu este incidentă, întrucât acţiunea este de competenţa Tribunalului Caraş-Severin, instanţă superioară celei la care se află locul lor de muncă, deci nu a instanţei unde aceştia îşi desfăşoară activitatea şi faţă de care nu există o instanţă inferioară.
Sunt incidente însă dispoziţiile referitoare la competenţa facultativă, prevăzute de art. 127 alin. (2) raportat la alin. (21) şi (3) C. proc. civ., care vizează şi ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de pârât, prezentă în cauză.
Norma reglementează un drept de opţiune, în virtutea căruia partea reclamantă are posibilitatea să introducă acţiunea împotriva instanţei de judecată fie chiar în faţa acesteia - aplicând regula generală în materie de competenţă -, fie la o altă instanţă de acelaşi grad din raza unei curţi de apel învecinate.
Cum reclamanţii aveau opţiunea de a sesiza fie Tribunalul Caraş-Severin, fie un tribunal din raza unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Timişoara, sunt aplicabile dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., care stabilesc că alegerea instanţei revine exclusiv reclamantului, a cărui opţiune, o dată învestită una dintre instanţele competente teritorial, nu mai poate fi contestată.
Aşadar, reclamanţii au ales să introducă cererea pe rolul Tribunalului Gorj, aflat în circumscripţia Curţii de Apel Craiova, învecinată Curţii de Apel Timişoara, manifestându-şi, astfel, opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (21) C. proc. civ., şi fixând astfel, în favoarea acestei instanţe, competenţa teritorială, fără ca opţiunea lor să poată fi cenzurată.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 ianuarie 2025.