Revision of pension decision rejected as inadmissible due to non-unified case law between different parties
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the revision request as inadmissible, leaving the appellate decision that dismissed the claimant's pension action in force. The dispute concerned a social security pension claim where the plaintiff sought the revaluation of specific periods of special conditions service (reduced retirement age and 50% point bonus) based on certificates issued by forestry directorates, arguing that a final judgment from a different court of appeal had established an *ope legis* interpretation favoring him over the defendant pension house's position. The court ruled that the petition was inadmissible under Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure because the cited "contradictory" judgments were from similar, not identical, cases involving different parties; the court held that non-unified judicial practice or the lack of identity in cause, object, and parties does not constitute the requisite contradictory final judgments to remedy the violation of the authority of res judicata, nor does it provide a valid ground for revision.
Legislator headnote
AI generatedart. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, art. 513 C. proc. civ, art. 521 alin. (3) din C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 510 alin. (2) C. proc. civ, art. 513 alin. (3) C. proc. civ; Revision of pension decision rejected as inadmissible due to non-unified case law between different parties: The dispute concerned a social security pension claim where the plaintiff sought the revaluation of specific periods of special conditions service (reduced retirement age and 50% point bonus) based on certificates issued by forestry directorates, arguing that a final judgment from a different court of appeal had established an *ope legis* interpretation favoring him over the defendant pension house's position. The court ruled that the petition was inadmissible under Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure because the cited "contradictory" judgments were from similar, not identical, cases involving different parties; the court held that non-unified judicial practice or the lack of identity in cause, object, and parties does not constitute the requisite contradictory final judgments to remedy the violation of the authority of res judicata, nor does it provide a valid ground for revision.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive as the procedural basis for dismissing the revision request as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2025
Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 18 septembrie 2023 pe rolul Tribunalului Arad sub număr de dosar x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad, a solicitat anularea Deciziei nr. 29992/13.07.2023 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Arad şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să fie valorificate drepturile cuprinse în adeverinţele cu nr. 141/17.01.2020 eliberată de Direcţia Silvică Caraş Severin - Ocolul Silvic Oţelul Roşu; nr. 529/B./16.01.2020 eliberată de Direcţia Silvică Alba; nr. 1193/11.02.2020 eliberată de Direcţia Silvică Cluj; 880/06.02.2020 eliberată de Direcţia Silvică Arad; nr. 258/10.02.2020 eliberată de Ocolul Silvic Horea - Apuseni şi nr. 1055/12.02.2020 eliberată de Ocolul Silvic Abrud R.A., pentru munca desfăşurată în condiţii speciale, atât în ce priveşte reducerea vârstei standard de pensionare şi majorarea punctajelor lunare de pensie cu 50%, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010.
Prin sentinţa civilă nr. 555 din 18 aprilie 2024, Tribunalul Arad a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, a admis contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Arad şi, în consecinţă, a anulat decizia nr. 29992/13.07.2023 emisă de intimată, aceasta din urmă fiind obligată la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să fie valorificate drepturile cuprinse în adeverinţele cu nr. 141/17.01.2020 eliberată de Direcţia Silvică Caraş Severin - Ocolul Silvic Oţelul Roşu; nr. 529/B./16.01.2020 eliberată de Direcţia Silvică Alba; nr. 1193/11.02.2020 eliberată de Direcţia Silvică Cluj; nr. 880/06.02.2020 eliberată de Direcţia Silvică Arad; nr. 258/10.02.2020 eliberată de Ocolul Silvic Horea - Apuseni; nr. 1055/12.02.2020 eliberată de Ocolul Silvic Abrud R.A. pentru munca desfăşurată în condiţii speciale, atât în ceea ce priveşte reducerea vârstei standard de pensionare, cât şi majorarea punctajelor lunare de pensie cu 50%, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010.
Împotriva acestei sentinţe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad a declarat apel, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub acelaşi număr de dosar.
Prin decizia civilă nr. 1394 din 6 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. x/2023, a fost admis apelul formulat de apelanta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Arad împotriva sentinţei civile nr. 555 din 18 aprilie 2024 pronunţate de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A.; a fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acţiunii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare. În rest, a fost menţinută sentinţa apelată, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a excepţiei autorităţii de lucru judecat, fiind respinsă cererea intimatului-reclamant de obligare a apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
În termen legal, A. a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 1394 din 6 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2023, cerere înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub număr de dosar x/2024
Prin cererea de revizuire formulată, a solicitat anularea deciziei civile nr. 1394 din 6 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2829, respingerea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat conform alin. (4) art. 513 C. proc. civ., iar în cazul trimiterii spre rejudecare, a solicitat trimiterea dosarului la o instanţă competentă din afara judeţelor Arad şi Timiş.
Revizuentul mai solicită respingerea efectului negativ al autorităţii lucrului judecat pe considerentul inexistenţei identităţii de cauză şi de obiect, şi obligarea intimatei Casa Judeţeană de Pensii Arad la emiterea unei noi decizii de pensionare, prin care, începând cu data la care a cerut înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, să fie valorificate drepturile cuprinse în adeverinţele cu nr. 141/17.01.2020 eliberată de Direcţia Silvică Caras Severin- Ocolul Silvic Oţelul Roşu; nr. 529/B./16.01.2020 eliberată de Direcţia Silvică Alba; nr. 1193/11.02.2020 eliberată de Direcţia Silvică Cluj; nr. 880/06.02.2020 eliberată de Direcţia Silvică Arad; nr. 258/10.02.2020 eliberată de Ocolul Silvic Horea-Apuseni; nr. 1055/12.02.2020 eliberată de Ocolul Silvic Abrud R.A. pentru munca desfăşurată în condiţii speciale, atât în ceea ce priveşte reducerea vârstei standard de pensionare, cât şi majorarea punctajelor lunare de pensie cu 50%, conform art. 100 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 263/2010.
Revizuentul a susţinut că există două hotărâri definitive potrivnice: decizia civilă nr. 1199 din 31 octombrie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Oradea şi decizia nr. 1394 din 6 noiembrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Timişoara.
Arată că decizia civilă nr. 1199 din 31 octombrie 2023 din dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Oradea statuează că adeverinţele trebuie să fie completate ope legis, adică conform Legii nr. 234/2019 în baza căreia reclamantul a cerut pensionarea, iar cea de a doua hotărâre statuează că adeverinţele trebuie completate conform Legii nr. 263/2010, chiar dacă cererea de înscriere la pensie s-a făcut în baza Legii nr. 234/2019 şi a Deciziei nr. 36 din 15 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Decizia civilă nr. 1394 din 6 noiembrie 2024 s-a raportat la considerentele din decizia civilă nr. 379 din 20 aprilie 2021 prin "efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat", însă hotărârea definitivă din dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Oradea se interpune între hotărârile definitive pronunţate în dosarul nr. x/2020 şi în dosarul nr. x/2023, nu numai ca autoritate de lucru judecat potrivnică, ci şi obligatorie, prin decizia nr. 36 din 15 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Invocă dispoziţiile art. 521 alin. (3) din C. proc. civ., conform cu care "Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanţa care a solicitat dezlegarea, de la data pronunţării deciziei".
Deoarece decizia civilă nr. 1199 din 31 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2021, prin care s-a soluţionat o cerere identică cu a lui şi care are încorporat integral dispozitivul Deciziei nr. 36/15.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost pronunţată calendaristic între hotărârile definitive nr. 379 din 20 aprilie 2021 şi nr. 1394 din 6 noiembrie 2024, era obligatoriu, susţine revizuentul, ca "efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat" să se fi raportat la hotărârea definitivă nr. 1199 din 31 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Oradea şi nu la hotărîrea definitivă nr. 379 din 20 aprilie 2021 a Cuţii de Apel Timişoara, anterior pronunţată în dosarul nr. x/2020. Decizia nr. 36/15.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a statuat: completarea adeverinţelor trebuie făcută "ope legis", adică conform Legii nr. 234/2019, care derogă de la Legea nr. 263/2010.
Revizuentul solicită a fi avute în vedere la soluţionarea cererii de revizuire şi deciziile pronunţate de instanţe în dosarele colegilor săi, respectiv decizia civilă nr. 1139 din 30 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2023 (inginer silvic C., director în funcţie al D.S. Arad); decizia civilă nr. 92 din 30 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2023 (inginer silvic D., fost director la DS Arad); decizia civilă nr. 1009 din 12 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2023 (inginer silvic E., şef birou la DS Arad); decizia civilă nr. 930 din 4 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2023 (inginer silvic F., fost director la DS Arad); decizia civilă nr. 1335 din 23 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2023 (inginer silvic G., DS Arad); decizia civilă nr. 820 din 19 iunie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2023 (tehnic silvic H., DS Arad); decizia civilă nr. 1173 din 7 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2024 (inginer silvic I., DS Arad).
În cadrul cererii de revizuire a invocat excepţia de neconstituţionalitate a expresiei "ope legis" din decizia nr. 36 din 15 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Intimata-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Arad nu a formulat întâmpinare.
Constatând că revizuentul şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ţinând cont şi de prevederile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., prin decizia civilă nr. 230 din 13 februarie 2025 Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată de revizuientul A., şi a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a cererii de revizuire.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă sub număr de dosar x/2024
La termenul din 8 aprilie 2025, Înalta Curte, ţinând cont că, în cuprinsul cererii de revizuire, s-a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a expresiei "ope legis" din Decizia nr. 36/15.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dispus crearea unui dosar asociat cu acest obiect, cu termen de judecată la 8 aprilie 2025.
Prin încheierea din 8 aprilie 2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de petentul A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a expresiei "ope legis" din Decizia nr. 36/15.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) raportat la art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă şi o va respinge în consecinţă, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte subliniază că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Potrivit art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Astfel, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.
Conform art. 509 alin. (1) C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută în cazurile expres şi limitativ prevăzute de pct. 1-11 C. proc. civ. ale acestui text legal.
Art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. prevede că:
"Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.
Aceste condiţii trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerinţe ducând la respingerea cererii de revizuire.
În aplicarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile expres cerute de lege.
Revizuentul arată că există o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive pronunţate, în speţe similare (iar nu identice), de Curtea de Apel Oradea (în privinţa altor persoane) şi Curtea de Apel Timişoara (în privinţa sa).
Din examinarea conţinutului cererii de revizuire, se reţine că revizuentul invocă, în realitate, existenţa unei practici judiciare neunitare la nivelul instanţelor de judecată, cu consecinţa pronunţării unor hotărâri contradictorii în pricini având ca obiect pretenţii în baza aceluiaşi temei juridic, însă, invocarea unei jurisprudenţe neunitare vizând litigiile de asigurări sociale referitoare la drepturi la pensie, la nivelul oricăror instanţe de judecată învestite cu asemenea pricini (ex. Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timişoara), nu pot forma obiectul unei cereri de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin urmare, practica neunitară a instanţelor ca urmare a aplicării şi interpretării unor norme de drept material nu poate constitui motiv de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., această cale de atac neavând menirea de a remedia asemenea situaţii.
Înalta Curte constată că demersul judiciar al revizuentului nu a fost determinat de existenţa unei hotărâri judecătoreşti potrivnice în sensul dispoziţiei legale mai sus amintite, ci de nemulţumirea acestuia faţă de soluţia nefavorabilă pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, spre deosebire de soluţia pronunţată de Curtea de Apel Oradea în cauze similare (nu identice).
Or, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu permite revizuirea pe considerentul că, în pricini similare din punct de vedere al cauzei, dar care au obiect diferit şi privesc persoane distincte, instanţa ar fi pronunţat soluţii diferite.
Faţă de considerentele expuse, văzând şi cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 513 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1394 din 6 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2023.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1394 din 6 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2023.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2025.