Consolidation of concurrent criminal penalties and exclusion of post-recidivism convictions from penalty unification

Asupra recursului în anulare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1535 din 11 decembrie 2003, Judecătoria Vânju Mare l-a condamnat pe inculpatul G.S.C.;

- în baza art. 208 – art. 209 lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 3 ani și 4 luni închisoare;

- în baza art. 208 – art. 209 lit. g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 3 ani închisoare.

În baza art. 36 C. pen., s-a constatat că infracțiunile din prezenta hotărâre sunt concurente cu infracțiunile din sentințele penale nr. 461/1999, nr. 634/1999 și nr. 408/2000, toate ale Judecătoriei Vânju Mare, descontopind pedepsele stabilite și repunându-le în individualitatea lor.

În baza art. 36, raportat la art. 34 C. pen., a contopit pedepsele din prezenta hotărâre cu pedepsele descontopite, stabilite prin sentințele penale nr. 461/1999, nr. 634/1999 și nr. 408/2000, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 4 luni, cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.

Au fost deduse perioadele executate, respectiv reținerea din 11 noiembrie 1998 și de la 27 ianuarie 1999 la 16 ianuarie 2001.

S-a dispus anularea vechilor mandate și emiterea unui nou mandat de executare.

Hotărârea a rămas definitivă prin neapelare.

În fapt s-a reținut că, la data de 4 octombrie 1998, pe timpul nopții și prin efracție, împreună cu altă persoană, a sustras de la partea vătămată P.V. bunuri în valoare de 4.000.000 lei, iar la data de 19 ianuarie 2001, tot pe timpul nopții și prin escaladare a sustras de la partea vătămată M.I. bunuri în valoare de 800.000 lei.

Împotriva acestei hotărâri, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a promovat recurs în anulare, criticând-o ca fiind contrară legii prin modul în care a soluționat situația judiciară a inculpatului în raport de antecedentele sale penale.

S-a arătat, astfel, că inculpatul a mai suferit și alte condamnări, respectiv prin sentințele penale nr. 484 din 19 aprilie 2001 și nr. 519 din 13 iunie 2002, ambele ale Judecătoriei Vânju Mare, pedepsele impunându-se a fi incluse în operațiunile de contopire, fiind incidente și dispozițiile art. 39 C. pen.

Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul în anulare nu este fondat.

Potrivit art. 36 C. pen., dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art. 34 și art. 35 C. pen., dispoziții care se aplică și în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat suferise și o altă condamnare definitivă pentru o infracțiune concurentă.

Tot dispozițiile art. 34 și art. 35 C. pen., sunt aplicabile și la stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul recidivei, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., conform art. 39 alin. (1) și (2) C. pen.

În sfârșit, potrivit art. 88 C. pen., timpul reținerii și al arestării preventive se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate, scădere care se face și atunci când condamnatul a fost judecat fie în același timp, fie în mod separat, pentru mai multe infracțiuni concurente.

Situația judiciară a inculpatului G.S.C. la data judecării sale în cauza de față, pentru infracțiuni de furt săvârșite la 4 octombrie 1998 și, respectiv, la 19 ianuarie 2001, este complexă în raport de condamnările anterioare și ulterioare datei săvârșirii celor două infracțiuni, consemnat în cazierul judiciar.

Se reține că inculpatul a fost condamnat prin mai multe hotărâri după cum urmează:

- sentința penală nr. 461 din 3 iunie 1999 a Judecătoriei Vânju Mare, definitivă prin decizia penală nr. 620 din 20 septembrie 1999 a Tribunalului Mehedinți, la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare;

- sentința penală nr. 634 din 17 septembrie 1999 a Judecătoriei Vânju Mare, definitivă prin neapelare, la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare;

- sentința penală nr. 408 din 5 mai 2000 a Judecătoriei Vânju Mare, definitivă prin neapelare, la 4 luni închisoare;

- sentința penală nr. 489 din 19 aprilie 2001 a Judecătoriei Vânju Mare, la un an închisoare;

- sentința penală nr. 519 din 13 iunie 2002 a Judecătoriei Vânju Mare, la pedeapsa rezultantă de un an și 8 luni închisoare.

Infracțiunea săvârșită la data de 4 octombrie 1998 dedusă judecății în prezenta cauză și pentru care inculpatul a fost condamnat la 3 ani și 4 luni închisoare, este concurentă cu toate infracțiunile pentru care acesta a fost condamnat prin hotărârile susmenționate.

Infracțiunea săvârșită la data de 19 ianuarie 2001 dedusă judecății în prezenta cauză și pentru care inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare este comisă în condițiile recidivei prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., în raport de condamnările rezultate din sentințele penale nr. 461/1999, nr. 634/1999 și nr. 408/2000 și este concurentă cu infracțiunile pentru care acesta a fost condamnat prin sentințele penale nr. 489/2001 și nr. 519/2002.

Văzând însă, că prin cele două infracțiuni deduse judecății inculpatul dobândește statutul de recidivist prin constituirea celui de al doilea termen al recidivei la data de 19 ianuarie 2001, data săvârșirii uneia dintre aceste două infracțiuni, numărul concursului de infracțiuni s-a închis la această dată.

În acest raționament instanța a înlăturat din analiză pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 489 din 19 aprilie 201 și nr. 519 din 13 iunie 2002.

Tehnica juridică propusă prin nota de precizări la recursul în anulare, contopirea, pe de o parte, a pedepsei de 3 ani și 4 luni, cu pedepsele din sentințele penale nr. 461/1999, nr. 634/1999 și nr. 408/2000 iar, pe de altă parte, a pedepsei de 3 ani, cu pedepsele din sentințele penale nr. 489/2001 și nr. 519/2002 și apoi contopirea pedepselor rezultante potrivit art. 39 C. pen., deși prezintă o mai mare acuratețe, nu schimbă datele cauzei, astfel încât, fiind lipsit de eficiență, recursul în anulare va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 1535 din 11 decembrie 2003 a Judecătoriei Vânju Mare, privind pe intimatul inculpat G.S.C.

Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9 februarie 2005.