Timeliness of revision request challenging final civil judgment on contractual delay penalties and loss of use.

Şedinţa publică din data de 25 martie 2025

Deliberând asupra revizuirii, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la 7 iulie 2011, sub nr. x/2011, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU LOCUINŢE, Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti, Sectorul 1 Bucureşti, Consiliul Judeţean Ilfov, Judeţul Ilfov, Oraşul Voluntari, prin primar, Consiliul Local Voluntari, prin primar, Municipiul Bucureşti, prin primar general, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, B. S.A., C., DISTRIGAZ SUD REŢELE S.R.L. şi D. S.A., a solicitat obligarea pârâţilor, în solidar, la plata de daune-interese în cuantum estimativ de 558.600 RON, echivalentul sumei de 133.000 euro, pentru acoperirea prejudiciului aferent lipsei de folosinţă a imobilului situat în cartierul Henri Coandă, a despăgubirilor pentru acoperirea prejudiciului ulterior datei notificării de invitaţie la conciliere, având în vedere fiecare lună până la predarea locuinţei la cheie, cu toate utilităţile necesare, şi a investiţiilor realizate prin asigurarea diferitelor utilităţi în ansamblul de locuinţe, în scopul ameliorării lipsurilor generate de neexecutarea obligaţiilor de către pârâţi, precum obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ., art. 5, art. 969, art. 970, art. 977, art. 998-999, art. 1.073, art. 1.079, art. 1.081-1.086, art. 1.532 şi următoarele C. civ. de la 1864, art. 238 şi următoarele din Legea nr. 31/1990 şi Legea nr. 152/1998, Legea nr. 114/1996, Legea nr. 10/1995, Legea nr. 215/2001, Legea nr. 350/2001, precum şi Codul comercial.

La 29 august 2013, reclamanta şi-a completat acţiunea, solicitând obligarea pârâţilor, în solidar, la plata daunelor-interese, începând cu data de 20 martie 2008 şi până la zi, în cuantum de 391.169,51 euro, reprezentând echivalentul a 196,96 euro/zi de întârziere, în situaţia în care instanţa de judecată va reţine răspunderea civilă contractuală a pârâţilor, temei juridic subsidiar pe care l-a invocat în susţinerea cererii.

La 26 septembrie 2013, pârâţii Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti şi Consiliul Local al Sectorului 1 au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

Prin sentinţa civilă nr. 1471 din 26 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost admisă, în parte, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru pretenţiile solicitate cu titlu de daune-interese, aferente perioadei 20 martie 2008 - 6 iulie 2008, şi pentru pretenţiile constând în penalităţi de întârziere aferente perioadei 20 martie - 28 august 2010, fiind respinsă, în rest, excepţia prescripţiei, ca neîntemeiată.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată împotriva pârâtului Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.

Au fost respinse, ca prescrise, atât cererea de obligare a celorlalţi pârâţi la plata despăgubirii reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului în perioada 20 martie 2008 - 6 iunie 2008, cât şi de obligare a acestora la plata penalităţilor de întârziere aferente perioadei 20 martie 2008 - 28 august 2010.

A fost admisă, în parte, cererea modificatoare, cu consecinţa obligării pârâtei D. S.A. la plata către reclamantă a penalităţilor de întârziere de 0,15% pe zi, calculate prin raportare la echivalentul în RON al sumei de 131.309 euro, aferente perioadei 29 iunie 2010 - 29 iunie 2013.

Au fost respinse, în rest, pretenţiile reclamantei, ca neîntemeiate.

Au fost respinse cererile de chemare în garanţie formulate de către intimaţii Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti şi Consiliul Local al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti în contradictoriu cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca rămase fără obiect.

De asemenea, pârâta D. S.A. a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 7.254,91 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 4 iunie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis, în parte, cererea de îndreptare a erorilor materiale, în sensul că perioada pentru care D. S.A. a fost obligată la plata penalităţilor de întârziere este 29 august 2010 - 29 august 2013, iar penalităţile de întârziere acordate vor fi calculate prin raportare la echivalentul în RON, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, a sumei de 131.309 euro, reţinându-se şi că prenumele corect al reclamantei este A..

2. Împotriva sentinţei civile a primei instanţe reclamanta şi pârâtele DISTRIGAZ SUD REŢELE S.R.L., C. şi D. S.A. au formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 447 din 11 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de pârâta D. S.A., iar celelalte căi ordinare de atac au fost respinse, ca nefondate.

3. Împotriva acestei decizii reclamanta şi pârâtele DISTRIGAZ SUD REŢELE S.R.L. şi E. S.A. (fostă C.) au declarat recurs.

Prin încheierea din 14 mai 2019, instanţa supremă a dispus încetarea recursurilor declarate în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. S.A., în temeiul prevederilor art. 75 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014.

Prin decizia nr. 1208 din 6 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, s-a admis recursul reclamantei, decizia recurată fiind casată, în parte, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu privire la atragerea răspunderii contractuale a pârâtei AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU LOCUINŢE, corespunzător pretenţiilor afirmate pentru perioada 30 august 2013 şi până la zi.

S-a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea cererii de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Ilfov, Judeţul Ilfov, Municipiul Bucureşti, prin primar general, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Oraşul Voluntari, prin primar, Sectorul 1 Bucureşti, prin primar, F. S.A., DISTRIGAZ SUD REŢELE S.R.L. şi E. S.A., cu consecinţa anulării, în parte, a deciziei civile şi a sentinţei civile pronunţate în primă instanţă şi apel, în limitele renunţării la judecată.

S-a menţinut dispoziţia din sentinţa primei instanţe privind respingerea cererilor de chemare în garanţie formulate de către Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti şi Consiliul Local al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.

De asemenea, s-a respins recursul declarat de pârâtele DISTRIGAZ SUD REŢELE S.R.L. şi E. S.A.

Totodată, recurenta-reclamantă a fost obligată să achite intimatului-pârât ORAŞUL VOLUNTARI, PRIN PRIMAR, suma de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

4. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, care, prin decizia civilă nr. 1627 din 15 octombrie 2019, pronunţată în rejudecare, în dosarul nr. x/2011, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 1471 din 26 martie 2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU LOCUINŢE, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată având ca obiect plata penalităţilor de 0,15% pe zi de întârziere.

Astfel, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 196,96 euro, în echivalentul în RON la data plăţii, pentru fiecare zi de întârziere, aferentă perioadei 29 august 2010 - 29 august 2013.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

5. Împotriva acestei decizii părţile au declarat recurs, căi extraordinare de atac ce au fost admise prin decizia nr. 780 din 30 martie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în sensul casării hotărârii atacate şi trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

6. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, sub nr. x/2011.

Prin încheierea din 15 iunie 2022, pronunţată de această instanţă, s-a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri noi în apel, fiind respinse probele cu expertiza tehnică evaluatorie şi cu expertiza în construcţii.

Prin decizia civilă nr. 1397 din 28 septembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins apelul reclamantei declarat împotriva sentinţei civile nr. 1471 din 26 martie 2015, ca nefondat.

7. Împotriva acestor hotărâri reclamanta a declarat recurs, cale extraordinară de atac ce a fost respinsă, ca nefondată, prin decizia nr. 1302 din 23 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

8. La 18 septembrie 2024, revizuenta A. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 322 pct. 2 şi 7 C. proc. civ. de la 1865, solicitând anularea în totalitate a deciziei atacate.

Subsumat primului caz de revizuire invocat în cauză, după prezentarea parcursului procesual al litigiului, revizuenta a susţinut, în esenţă, că instanţa de recurs nu a motivat respingerea criticii întemeiate pe dispoziţiile art. 304 alin. (1) pct. 5 raportat la art. 315 C. proc. civ. privind încălcarea de către instanţa de apel a obligaţiei de rejudecare în integralitate a cauzei sub aspectul stabilirii prejudiciului aferent perioadei 30 august 2013 şi până la zi.

Din perspectiva dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., aceasta a invocat contrarietatea existentă între decizia a cărei revizuire se solicită şi decizia nr. 1208 din 6 iunie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aceeaşi cauză, între aceleaşi părţi şi cu privire la acelaşi obiect, în cicluri procesuale diferite.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2024.

Intimata Agenţia Naţională pentru Locuinţe a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepţiei tardivităţii cererii de revizuire, iar în subsidiar, respingerea căii extraordinare de atac, ca neîntemeiată.

9. Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, excepţia tardivităţii cererii de revizuire, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (...) 2. "Dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut" (...), 7. "Dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţe de recurs (...)".

Potrivit art. 324 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 2 şi 7 alin. (1) atunci când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare, iar pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) de la pronunţarea ultimei hotărâri.

Cererea de revizuire poate fi introdusă, aşadar, în termen de o lună care, în cazul prevăzut de pct. 2 al art. 322 C. proc. civ. de la 1865, curge de la pronunţarea hotărârii, iar în cazul prevăzut de pct. 7 alin. (2) al aceluiaşi articol, curge de la data pronunţării ultimei hotărâri dintre cele pretins a fi contradictorii.

Hotărârea a cărei anulare se solicită pe calea revizuirii este decizia nr. 1302 din 23 mai 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2011, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 15 iunie 2022 şi deciziei civile nr. 1397 din 28 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Conform dispoziţiilor art. 261 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865, hotărârea se comunică părţilor, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului şi recursului.

Fiind pronunţată în recurs, decizia atacată este irevocabilă, în temeiul art. 377 alin. (2) pct. 4 din acelaşi cod, şi nu se comunică, întrucât, nefiind supusă apelului sau recursului, dispoziţiile procedurale nu prevăd această obligativitate.

Articolul 129 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865 instituie obligaţia părţilor de a îndeplini actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, iar potrivit art. 101 alin. (3), termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.

Corelativ, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a formula calea de atac, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei, conform art. 103 alin. (1) din acelaşi cod.

Obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, instituirea unor termene procedurale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.

În cauză, cererea de revizuire a fost transmisă prin poştă electronică la 18 septembrie 2024, fiind înregistrată la 19 septembrie 2024, conform ştampilei aplicate pe e-mailul de comunicare a căii extraordinare de atac, aflat în format letric la dosar.

Cum decizia nr. 1302 a fost pronunţată la 23 mai 2023, iar termenul de o lună, prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, pentru exercitarea căii de atac, s-a împlinit la 23 iunie 2023, atât din perspectiva cazului de revizuire reglementat de art. 322 pct. 2, calculat de la pronunţarea hotărârii atacate, cât şi a celui de la pct. 7 alin. (2) al aceluiaşi articol, care curge de la pronunţarea ultimei hotărâri, cererea de revizuire formulată la 18 septembrie 2024 a fost declarată cu depăşirea termenului legal.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 1302 din 23 mai 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 1302 din 23 mai 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2011.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 martie 2025.