Rental dispute damages: Revision rejected for lack of identity of subject matter and final judgment character of the conflicting intermediate decision

Şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2025

Asupra cererii de revizuire de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la 25.02.2022, reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A., prin Sucursala Regională de Căi Ferate Braşov, a chemat în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 22.394,96 RON, reprezentând daune-interese, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 8292/11.10.2022, Judecătoria Braşov, secţia Civilă a admis cererea şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 22.394,96 RON, reprezentând daune-interese calculate pentru perioada aprilie- iulie 2021 în baza art. 21 din contractul de închiriere nr. x/29.09.2015 şi suma de 1.224,7 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, S.C. A. S.R.L a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 1628/A/14.12.2023, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Şi această decizie a fost atacată de către S.C. A. S.R.L., pe calea recursului, care a fost respins de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă prin decizia civilă nr. 218/R/25.06.2024.

Prin cererea de revizuire înregistrată sub nr. x/2024 pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea deciziei civile nr. 218/R/25.06.2024 a Curţii de Apel Braşov, secţia I civilă, susţinând că este contrară deciziei civile nr. 37/R/02.02.2024, pronunţată de către aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2021; a invocat, astfel, ipoteza regăsită în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, revizuenta a arătat că obiectul cererilor de chemare în judecată din dosarele nr. x/2022 şi nr. y/2021 a fost identic, Compania Naţională de Căi Ferate S.A. urmărind obligarea sa la plata de daune-interese calculate în baza art. 21 din contractul de închiriere nr. x/2015, însă, dacă în dosarul de faţă, recursul a fost respins în celălalt dosar, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a admis recursul, a casat decizia civilă nr. 1490/A/09.11.2022 a Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a trimis cauza spre rejudecarea apelului declarat de pârâta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 139/12.01.2022, pronunţată de Judecătoria Braşov.

În consecinţă, a apreciat că în cauză sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a revizuirii, întrucât există două hotărâri definitive potrivnice, date în dosare diferite, verificându-se identitatea de elemente specifice autorităţii de lucru judecat, părţi, obiect, cauză.

Prin întâmpinare, Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. a invocat excepţia inadmisibilităţii şi a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

Prin decizia civilă nr. 316/R/30.10.2024, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând cererea de revizuire, în raport cu motivele invocate şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Accesul părţii la acest remediu procesual este subordonat îndeplinirii cumulative a mai multor condiţii; pe de o parte, să existe hotărâri judecătoreşti definitive contradictorii, pronunţate în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, adică să existe triplă identitate de elemente - părţi, obiect şi cauză - sau o identitate de chestiuni litigioase, cererea să se îndrepte împotriva celei de-a doua hotărâri, pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri, iar excepţia care asigură respectarea acesteia fie să nu fi fost invocată în al doilea proces, fie să nu fi fost soluţionată.

Susţinerile intimatei privind inadmisibilitatea cererii nu vor primi dezlegarea unei excepţii procesuale în sensul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., ci vor fi avute în vedere pe fondul căii de atac, în care, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021, Compania Naţională de Căi Ferate S.A. a chemat în judecată S.C. A. S.R.L., solicitând ca aceasta să fie obligată să-i plătească suma de 16.796,22 RON, cu titlu de daune-interese calculate în baza art. 21 din contractul de închiriere nr. x/29.09.2015 în perioada ianuarie- martie 2021.

În dosarul nr. x/2022, aceeaşi reclamantă a solicitat obligarea aceleiaşi pârâte la plata de daune-interese în baza aceluiaşi contract, însă pentru lunile aprilie- iulie 2021.

În ambele cauze, acţiunile au fost admise de prima instanţă, ale cărei hotărâri au fost confirmate în apel.

Prin decizia civilă nr. 37/R/02.02.2024, recursul declarat în primul proces de S.C. A. S.R.L. a fost admis, fiind casată decizia civilă nr. 1490/A/09.11.2022, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, iar cauza, trimisă spre rejudecarea apelului.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a constatat că hotărârea recurată nu respectă exigenţele de motivare a hotărârilor judecătoreşti, decurgând din art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Revizuenta a susţinut că autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri a fost încălcată prin decizia civilă nr. 218/R/25.06.2024, atacată pe calea prezentei revizuiri, decizie prin care, în cadrul celui de-al doilea proces, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a respins, ca nefondat, recursul, menţinând decizia civilă nr. 1628/A/14.12.2023, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Deşi autoarea căii de atac a afirmat că între cauzele în care au fost pronunţate cele două hotărâri există identitate de părţi, obiect şi cauză, susţinând, astfel, că a fost nesocotit efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, Înalta Curte constată că obiectul litigiilor a fost diferit, beneficiul juridic imediat pretins referindu-se la daune-interese aferente unor perioade de timp distincte.

Prin urmare, lipsind identitatea de obiect, care, astfel cum rezultă din art. 431 alin. (1) C. proc. civ., condiţionează efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, acesta nu este incident în cauză, iar cererea de revizuire nu poate fi primită.

Decizia civilă nr. 37/R/02.02.2024 nu poate fi opusă în cauza de faţă nici din perspectiva efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, întrucât, în acest caz, art. 431 alin. (2) C. proc. civ. impune ca prima hotărâre să fi tranşat definitiv o chestiune litigioasă ce trebuie să fie respectată în procesul ulterior, ipoteză deopotrivă absentă în cauză.

Prin susţinerile din cererea de revizuire, dezvoltate prin notele de şedinţă din 13.01.2025, revizuenta a arătat că - admiţându-i recursul promovat în dosarul nr. x/2021 - curtea de apel i-a validat poziţia procesuală, în sensul că a confirmat că nu avea obligaţia predării către intimată, la încetarea contractului, a terenului liber de construcţii, deoarece obiectul locaţiunii a fost nu doar terenul, ci şi construcţiile.

Acest argument nu poate fi primit însă, atât timp cât decizia civilă nr. 37/R/02.02.2024 nu reflectă o dezlegare asupra obiectului contractului de închiriere nr. x/29.09.2015, respectiv nu tranşează dacă el este reprezentat de un teren de 58,80 mp sau, dimpotrivă, de locaţia constând dintr-un chioşc de 54,80 mp şi o magazie de 4 mp.

Evocarea în decizia amintită a obiectului litigiului şi a susţinerilor contradictorii ale părţilor nu poate fi opusă cu autoritate de lucru judecat în cauza de faţă, întrucât scopul demersului instanţei de recurs, în primul dosar, a fost nu o statuare pe fond, ci verificarea respectării de către curtea de apel a exigenţelor de motivare a hotărârilor judecătoreşti, decurgând din art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. La finalul acesteia, constatând că instanţele de fond nu au analizat apărările părţilor, curtea de apel a decis că hotărârea recurată este afectată de vicii de legalitate în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., a casat-o şi a trimis cauza instanţei de apel, spre o nouă judecată.

În contrast, în dosarul nr. x/2022, recursul a fost analizat din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deci a legalei aplicări a normelor de drept material şi a fost respins.

În fine, nu este îndeplinită nici condiţia existenţei a două hotărâri definitive, potrivnice, care presupune ca actele jurisdicţionale să pună capăt, fiecare, litigiului.

Astfel, decizia civilă nr. 37/R/02.02.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2021 - a cărei autoritate de lucru judecat se pretinde că ar fi încălcată - nu este una dintre cele la care se referă art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât, deşi definitivă, este o hotărâre intermediară, de admitere a recursului, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanţă, procesul fiind, la momentul pronunţării prezentei decizii, în curs de soluţionare, într-un nou ciclu procesual.

Faţă de ansamblul considerentelor expuse, nu sunt îndeplinite cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 513 alin. (1) şi (6) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 218/R/25.06.2024, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2022.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 ianuarie 2025.