Procedural sanction for non-compliance in joint appeals: inability to suspend judgment against compliant co-appellants

Şedinţa publică din data de 19 martie 2025

Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (…)", reţine următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1107/A/01.07.2022, Tribunalul Specializat Cluj a respins apelurile declarate de A. S.A., B. S.A. şi de C.. împotriva sentinţei civile nr. 6878/04.11.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia Civilă, ca nefondate, a admis apelul incident declarat de D. şi, în consecinţă, a modificat în parte sentinţa civilă atacată, în sensul că a constatat caracterul abuziv al clauzei cuprinse în art. 4.1 din contractul de credit de consum nr. x/08.11.2007, încheiat între E. S.A. şi reclamant, în ce priveşte comisionul de acordare credit şi comisionul de administrare lunară a creditului, a obligat pârâta A. S.A. să restituie reclamantului sumele încasate de antecesoarea sa, cu titlu de comision de acordare a creditului în baza clauzei menţionate şi pe pârâtele A. S.A., C.. şi B. S.A. să restituie reclamantului sumele încasate cu titlu de comision de administrare lunară a creditului în baza clauzei menţionate. Totodată, a obligat pârâtele să achite reclamantului şi dobânda legală aferentă sumelor de mai sus, calculată de la data încasării lor şi până la data restituirii efective, precum şi suma de 4.058 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate şi a obligat apelantele A. S.A., C.. şi B. S.A. să achite apelantului D. suma de 1.814,75 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Decizia instanţei de apel a fost recurată de D., A. S.A., B. S.A. şi de C..

Prin încheierea din 23.05.2023, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a suspendat, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., judecarea cauzei până la conformarea recurentelor C.. şi B. S.A.

Această încheiere a fost atacată cu recurs de A. S.A.

Prin memoriul de declarare a căii de atac, autoarea recursului a susţinut că încheierea este nelegală, întrucât curtea de apel, deşi a constatat că şi-a îndeplinit obligaţiile, a suspendat judecata, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., reţinând neîndeplinirea, de către C.. şi B. S.A., a obligaţiilor de a indica valoarea obiectului cererii, inclusiv a dobânzii legale, calculată până la data declarării recursului, modalitatea de calcul al acestei sume şi de a achita taxa judiciară de timbru.

De aceea, a apreciat că măsura suspendării faţă de A. S.A. a fost nelegal dispusă.

La 08.05.2024, D. a depus întâmpinare, prin care a arătat că se impune admiterea căii de atac şi reluarea judecăţii recursului.

În cauză, s-a derulat procedura de filtrare a recursului, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., fiind întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac, în conformitate cu art. 493 alin. (2) C. proc. civ. acesta a fost, potrivit încheierii din 16.10.2024, comunicat părţilor, cu menţiunea că au dreptul de a depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare. De acest drept s-a prevalat intimatul-reclamant, care a solicitat anularea recursului şi, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat.

Prin încheierea din 15.01.2025, excepţia nulităţii a fost respinsă, recursul a fost admis în principiu şi s-a dispus ca părţile să fie citate pentru dezbateri.

Examinând încheierea atacată, în limita controlului de legalitate, în raport cu criticile formulate, Înalta Curte reţine următoarele:

Motivele de recurs urmează a fi încadrate şi analizate în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., având în vedere că vizează soluţia de suspendare a judecării cauzei, respectiv aplicarea sancţiunii procedurale prevăzute de art. 242 alin. (1) C. proc. civ. Aceasta reprezintă un caz particular de suspendare legală facultativă a judecăţii, condiţionată de existenţa culpei reclamantului, precum şi a titularului recursului, prin prisma dispoziţiilor art. 494 C. proc. civ.

Prin adresa din 28.02.2023, comunicată la 03.03.2023, instanţa de recurs a pus în vedere recurentei A. S.A. să indice valoarea obiectului cererii, inclusiv a dobânzii legale, calculată până la data declarării recursului, să depună la dosar modalitatea de calcul al acesteia şi să plătească taxa judiciară de timbru aferentă, calculată conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

La 15.03.2023, A. S.A. a precizat că valoarea totală a sumelor contestate în apel este de 52.913,40 RON - defalcându-le în comision de acordare, comision de administrare lunară şi diferenţă de dobândă - şi a indicat dobânda legală aferentă acestor sume, achitând taxa judiciară de timbru în sumă de 1.081,63 RON.

La termenul din 23.05.2023, instanţa de recurs a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că A. S.A. a indicat valoarea sumelor contestate şi a achitat taxa judiciară de timbru, însă recurentele C.. şi B. S.A. nu au precizat valoarea obiectului cererii şi nu au achitat taxa judiciară de timbru.

Păşind la analiza recursului, Înalta Curte subliniază că este necontestată împrejurarea îndeplinirii de către recurentă a propriilor obligaţii procesuale, astfel că problema de drept ridicată în cauză se referă la măsura în care, în prezenţa unei pluralităţi de căi de atac, măsura suspendării o poate afecta pe aceea al cărei autor nu se află în culpă.

Recursul este fondat, aplicarea art. 242 alin. (1) C. proc. civ. de către instanţa de apel fiind greşită.

Temporizarea judecăţii este axiomatic corelată cu o conduită procesuală neglijentă şi, în consecinţă, poate interveni numai în ipoteza în care partea afectată de măsură se află într-o incontestabilă culpă procesuală.

De altfel, aceasta este chiar finalitatea dispoziţiei inserate în teza finală a textului de lege în dezbatere, care obligă instanţa să precizeze în încheiere obligaţiile nerespectate, tocmai pentru a asigura părţii predictibilitate cu privire la conduita ce i se pretinde pentru continuarea judecăţii.

Or, încheierea recurată nu indică nicio obligaţie nesocotită de autoarea recursului dedus judecăţii instanţei supreme.

Dintr-o altă perspectivă, împrejurarea că, în regulă generală, toate căile de atac declarate într-un dosar se soluţionează de acelaşi complet de judecată - reflectată şi de art. 106 alin. (5) teza a doua din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022 - nu exclude posibilitatea realizării acestei finalităţi prin acte jurisdicţionale distincte.

Dimpotrivă, în astfel de circumstanţe, pentru a preveni afectarea dreptului de acces la justiţie al titularilor căilor de atac ale căror pricini sunt în stare de judecată, instanţa poate dispune o măsură de bună administrare a justiţiei şi anume să le disjungă şi să le soluţioneze, întrucât în caz contrar, sancţiunea întreruperii judecăţii li s-ar aplica în lipsa unei culpe şi fără ca, la dispoziţia lor, să existe un mecanism procesual pentru complinirea viciilor celorlalte acte de sesizare.

Cum circumstanţele cauzei nu reflectă că recurenta ar fi nesocotit o obligaţie stabilită în sarcina sa, trebuie conchis că, dispunând suspendarea judecăţii recursului, curtea de apel a pricinuit părţii o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea încheierii recurate, în condiţiile art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) şi art. 179 alin. (1) C. proc. civ., motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din acelaşi act normativ.

De aceea, în baza art. 496 şi 497 C. proc. civ., recursul va fi admis, iar încheierea din 23.05.2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016 va fi casată în parte, cauza urmând să fie trimisă aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii recursului declarat de A. S.A.

Celelalte dispoziţii ale încheierii, neatacate, vor fi menţinute.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă A. S.A. împotriva încheierii din 23.05.2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Casează în parte încheierea atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii recursului declarat de A. S.A.

Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 martie 2025.