Passive standing of state authorities in vaccine injury litigation: coexistence of product liability and general civil delictual liability under Law 240/2004

Şedinţa publică din data de 18 martie 2025

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj, secţia Civilă, la data de 25.05.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii şi B. S.R.L., solicitând obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 100.000 euro, cu titlu de daune morale, precum şi la plata sumei de 1.000 euro/lunar (constând în prejudiciu viitor, compus din contravaloarea consultaţiilor medicale de specialitate precum si contravaloarea medicamentelor necesare în vederea tratării trombozei superficiale la nivelul venei safene internă gamba stânga), ca urmare a efectelor adverse de care a suferit reclamanta în urma vaccinării cu vaccinul împotriva COVID19, produs de B., lot. nr. ABV2856, la data de 02.03.2021; cu plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul Ministerul Sănătăţii a depus întâmpinare, la data de 11.07.2023, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesual-pasive, inadmisibilităţii acţiunii din perspectiva stabilirii răspunderii civile solidare, în sarcina pârâţilor, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Pârâta Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Cluj Napoca-Administraţia Judetena a Finanţelor Publice Sălaj, in reprezentarea Ministerului Finanţelor pentru Statul Român a depus, la rândul său, întâmpinare, în data de 14.07.2023, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii.

Şi pârâta B. S.R.L. a depus întâmpinare, în data de 20.07.2023, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Reclamanta A. a depus precizare la acţiune, în data de 17.11.2023, prin care şi-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul indicării în calitate de pârât şi a Guvernului României, precizare pe care a completat-o în data de 04.12.2023, la solicitarea instanţei, cu motivele de fapt şi de drept.

Pârâtul Guvernul României a depus întâmpinare, la data de 04.01.2024, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 29 din 26 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Sălaj, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2023, s-au admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Statul prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii, B. S.R.L. şi Guvernul României; s-a respins, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, cererea reclamantei A., formulată în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii, B. S.R.L. şi Guvernul României, având ca obiect pretenţii şi a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea pârâtei B. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată.

3. Hotărârea instanţei de apel

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta A., solicitând, în principal, anularea în parte a sentinţei apelate, respectiv casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond; iar, în subsidiar, a solicitat schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul admiterii în totalitate a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 319/2024 din 18 iulie 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a admis apelul declarat de apelanta A. împotriva sentinţei civile nr. 29, pronunţată la data de 26.01.2024, în dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Sălaj, pe care a anulat-o în parte şi pe cale de consecinţă: a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Statul prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii şi Guvernul României şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe; a păstrat restul dispoziţiilor sentinţei.

B. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel au declarat recurs pârâţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII şi STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE.

Recurentul-pârât Ministerul Sănătăţii a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., subsumat căruia, după evocarea mai multor dispoziţii legale din O.U.G. nr. 57/2019 şi Legea nr. 95/2006, a susţinut că, în mod eronat, instanţa de apel a anulat sentinţa Tribunalului Sălaj şi a trimis cauza pentru rejudecare sub aspectul răspunderii civile pentru fapta proprie, în realitate răspunderea producătorilor pentru produse fiind o răspundere specială, care exclude răspunderea generală de drept civil, atâta timp cât în cauză este vorba despre un produs.

Totodată, recurentul-pârât a arătat că aspectele din domeniul sănătăţii publice detaliate de reclamantă, referitor la campanii de vaccinare şi controverse legate de acestea ori la modalitatea în care autorităţile române au achiziţionat dozele de vaccin şi au implementat campanii de vaccinare, în cadrul Strategiei Naţionale de Vaccinare împotriva Covid-19, aprobate prin H.G. nr. 1031/2020, nu justifică legitimarea procesuală pasivă a acestei părţi.

În continuare, recurentul-pârât a redat argumente privind fondul acţiunii, iar nu excepţia analizată în apel.

Recurentul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din C. proc. civ., susţinând, în esenţă, următoarele:

Hotărârea recurată este nelegală, întrucât nu cuprinde motivele pe care se întemeiază în ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanţelor, critică subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

A mai susţinut că instanţa de apel a reţinut în mod nelegal că motivele acţiunii cu privire la răspunderea civila pentru fapta proprie ar avea caracter subsidiar si ar trebui analizate, în realitate recurentul-pârât susţinând că răspunderea producătorilor pentru produse este o răspundere specială şi exclude răspunderea generala de drept civil, atâta timp cat este vorba de un produs.

Totodată, recurentul-pârât a arătat că aspectele referitoare la modalitatea în care autorităţile române au achiziţionat dozele de vaccin şi au implementat campanii de vaccinare, în cadrul Strategiei Naţionale de Vaccinare împotriva Covid-19, aprobate prin H.G. nr. 1031/2020, nu justifică legitimarea procesuală pasivă a acestei părţi şi lipseşte de temei acţiunea în răspundere civilă delictuală.

Apărarea formulată în cauză

La data de 18 octombrie 2024, intimata-reclamantă A. a depus la dosar întâmpinare la fiecare dintre recursurile declarate de pârâţi, solicitând respingerea acestora ca nefondate.

C. Aplicabilitatea dispoziţiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma ulterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018

Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanţelor la data de 25 mai 2023, deci după intrarea în vigoare a acestei legi.

Prin rezoluţia din 28 decembrie 2024 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursurilor la data de 18 martie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ.

E. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor declarate în cauză

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând recursurile, în limitele controlului de legalitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce succed.

În esenţă, recursurile formulate de recurenţii-pârâţi aduc în discuţie modalitatea în care instanţa de apel a soluţionat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a acestora, susţinându-se, pe de-o parte, că instanţa de apel a considerat în mod greşit că se impunea analiza temeiului invocat în subsidiar de către reclamantă, al răspunderii civile delictuale, iar pe de altă parte, că legitimarea procesuală pasivă a pârâţilor nu este justificată, în condiţiile în care aceştia au acţionat în cadrul Strategiei Naţionale de Vaccinare împotriva Covid-19, aprobate prin H.G. nr. 1031/2020.

Suplimentar, recurentul-pârât Statului Român prin Ministerul Finanţelor invocă nemotivarea hotărârii, susţinând că aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor.

Criticile recurenţilor-pârâţi sunt nefondate.

Referitor la prima critică, care se va analiza din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât vizează pretinse neregularităţi de ordin procedural, se constată că instanţa de apel a reţinut că reclamanta şi-a fundamentat acţiunea de chemare în judecată nu numai pe dispoziţiile Legii nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, ci şi pe dispoziţiile art. 1349 şi art. 1357 C. civ., referitoare la răspunderea delictuală pentru fapta proprie, procedând, în continuare, la analiza excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor şi din perspectiva temeiului juridic invocat în subsidiar.

Recurenţii-pârâţi invocă nelegalitatea raţionamentului instanţei de apel, susţinând că răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte exclude răspunderea generală de drept civil.

Această susţinere este contrazisă de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 240/2009, potrivit cărora "aplicarea dispoziţiilor prezentei legi nu exclude posibilitatea persoanei vătămate ori prejudiciate de a pretinde despăgubiri în temeiul răspunderii contractuale sau extracontractuale ori al altui regim special de răspundere, existent la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Rezultă, aşadar, că legea recunoaşte expres posibilitatea persoanei prejudiciate, de a acţiona pentru repararea pagubei nu numai în temeiul legii speciale, împotriva producătorului produsului care a generat paguba, ci şi în temeiul dispoziţiilor de drept comun, împotriva altor persoane despre care afirmă că i-au cauzat prejudiciul, prin acţiunile sau inacţiunile culpabile ale acestora, ceea ce confirmă legalitatea deciziei instanţei de apel, de a analiza excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor inclusiv din perspectiva temeiului subsidiar invocat.

Referitor la argumentul invocat de recurenţii-pârâţi, în sensul că derularea campaniei de vaccinare a avut loc în cadrul Strategiei Naţionale de Vaccinare împotriva Covid-19, aprobate prin H.G. nr. 1031/2020, Înalta Curte arată că nu este relevant din perspectiva calităţii procesuale pasive a acestora, care presupune doar existenţa unei identităţi între pârât şi subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, în timp ce existenţa sau inexistenţa drepturilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Ca atare, raportat la inacţiunea imputată de către reclamantă pârâţilor, constând în nescoaterea de la distribuire a unui anumit lot de vaccin, la circumstanţele excepţionale în care a avut loc achiziţionarea, autorizarea şi distribuirea vaccinului, precum şi la atribuţiile Ministerului Sănătăţii în cadrul campaniei de vaccinare şi rolul Statului Român în achiziţionarea de către România a vaccinului B. împotriva Covid-19, Înalta Curte constată că instanţa de apel a recunoscut în mod corect legitimarea procesuală a pârâţilor de a sta în justiţie în raportul juridic litigios.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. (când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei), invocat de recurentul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice în susţinerea recursului său, Înalta Curte constată că nu poate fi reţinut.

Se va avea în vedere că instanţa de apel a analizat într-o manieră exhaustivă criticile de netemeinicie şi nelegalitate invocate de reclamantă prin apelul formulat, precum şi apărările formulate de intimaţii-pârâţi, oferind un răspuns specific fiecăreia dintre acestea, prin raportare la probatoriul administrat şi la dispoziţiile legale incidente în cauză.

De altfel, deşi pretinde că hotărârea nu ar fi motivată, recurentul-pârât omite să indice în concret care sunt acele chestiuni esenţiale neavute în vedere, limitându-se să prezinte trunchiat pasaje din decizia de apel, ceea ce confirmă invocarea formală a motivului de recurs analizat.

În realitate, nemulţumirile recurentului vizează modalitatea concretă în care instanţa de apel a interpretat şi aplicat dispoziţiile legale în analiza excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, aspecte care nu se circumscriu motivului de recurs invocat.

În fine, referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de ambii recurenţi-pârâţi, Înalta Curte constată că lecturarea cererilor de recurs nu permite decelarea unor critici care să se circumscrie acestui motiv de casare, nefiind indicate dispoziţiile de drept materiale pretins încălcate de către instanţa de prim control judiciar şi modalitatea în care a avut loc o astfel de încălcare.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Ministerul Sănătăţii şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.

Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii-pârâţi MINISTERUL SĂNĂTĂŢII şi STATUL ROMÂN- PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 319/2024 din 18 iulie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 martie 2025.