Labor dispute cassation appeal perished due to six-month procedural inaction after suspension for parties' absence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice upheld the lower appellate decision and declared the appellant's appeal perished, effectively leaving the initial dismissal of the appeal and the first-instance judgment in force. The case involved a labor and social security dispute where the appellant filed a cassation appeal but subsequently requested to waive the hearing; the lower court had suspended the proceedings in May 2024 due to the unjustified absence of the parties, after which no procedural acts were performed. Relying on Article 416(1) of the Civil Procedure Code, the court determined that the appeal perished *ex lege* because the statutory six-month period of inaction attributable to the parties had elapsed without interruption or suspension, and a simple presumption of negligence was established from the failure to pursue the case. The court held that the procedural sanction of peremption took precedence over the appellant's subsequent request to renounce the appeal, resulting in the annulment of the appeal and the finality of the prior instance's decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 alin. (2) C. proc. civ; Labor dispute cassation appeal perished due to six-month procedural inaction after suspension for parties' absence: The case involved a labor and social security dispute where the appellant filed a cassation appeal but subsequently requested to waive the hearing; the lower court had suspended the proceedings in May 2024 due to the unjustified absence of the parties, after which no procedural acts were performed. Relying on Article 416(1) of the Civil Procedure Code, the court determined that the appeal perished *ex lege* because the statutory six-month period of inaction attributable to the parties had elapsed without interruption or suspension, and a simple presumption of negligence was established from the failure to pursue the case. The court held that the procedural sanction of peremption took precedence over the appellant's subsequent request to renounce the appeal, resulting in the annulment of the appeal and the finality of the prior instance's decision.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, as the court explicitly states it retains the incidence of this provision to constata perimat recursul in the dispositive.
Full text
Şedinţa publică din data de 5 martie 2025
Asupra perimării recursului, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 4013 din 5 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins, ca nefondat, apelul formulat de A. împotriva sentinţei civile nr. 7482 din 5 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., cu precizarea că nu a putut indica motivele de fapt şi de drept întrucât hotărârea atacată nu îi fusese comunicată.
Ulterior declarării căii de atac, recurentul-reclamant a formulat cerere de renunţare la judecata recursului.
La termenul de la 22 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a suspendat judecata cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., faţă de lipsa nejustificată a părţilor şi având în vedere că acestea nu au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Potrivit referatului din 15 ianuarie 2025 întocmit conform dispoziţiilor art. 84 pct. 25 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3243 din 22 decembrie 2022 a fost verificat stadiul dosarului şi s-a stabilit termen la 5 martie 2025, în vederea discutării perimării.
Analizând cu prioritate excepţia perimării recursului, faţă de dispoziţiile art. 416 raportat la art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs, revizuire şi orice cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
Perimarea are o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată.
Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
Instanţa supremă constată că judecata cauzei a fost suspendată la 22 mai 2024 întrucât părţile nu s-au prezentat la strigarea pricinii şi niciuna dintre părţi nu a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Termenul de perimare prevăzut de art. 416 alin. (2) C. proc. civ. s-a împlinit la 22 noiembrie 2024 şi este un termen imperativ, peremptoriu, întrucât în cadrul acestui termen partea interesată trebuie să efectueze acte de procedură în vederea judecării cauzei, altminteri intervenind stingerea procesului în faza în care se află.
Ca urmare, între data suspendării judecării cauzei prin încheierea de şedinţă din 22 mai 2024 şi data de 22 noiembrie 2024 a existat o perioadă de 6 luni în timpul căreia părţile nu au îndeplinit niciun act de procedură şi nu au intervenit cauze de întrerupere sau de suspendare în sensul art. 417-418 C. proc. civ.
Sancţiunea perimării intervine de drept şi are ca efect desfiinţarea actelor de procedură îndeplinite până la data împlinirii termenului prevăzut de lege, dar şi a actelor întocmite ulterior.
Faţă de efectele perimării, instanţa supremă constată că nu se mai impune a fi analizată cererea de renunţare formulată de autorul căii de atac întrucât manifestarea de voinţă nu este de natură a înlătura culpa părţii care a lăsat cauza în nelucrare.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ. şi va constata perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 4013 din 5 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 martie 2025.