Creditor's oblique action succeeds: sultă registration annulled as arbitral award faulted for violating mandatory land-registry rules

Şedinţa publică din data de 5 martie 2025

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea ce a făcut obiectul dosarului arbitral nr. x/2023, reclamantul arbitral A., în contradictoriu cu pârâtul arbitral B., a solicitat pronunţarea unei hotărâri arbitrale care să ţină loc de act autentic de înstrăinare şi în subsidiar îndreptare şi înregistrare în cartea funciară a menţiunilor ce privesc imobilul situat în localitatea sat Cârcea, comuna Cârcea, str. x, jud. Dolj.

Prin hotărârea arbitrală nr. 61 din 19 iunie 2023, Tribunalul de Arbitraj Instituţionalizat şi Conciliere, Intern şi Internaţional de pe lângă C.A.J.I. a admis cererea arbitrală formulată de reclamantul arbitral A., în contradictoriu cu pârâtul arbitral B., şi a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea între A., în calitate de cumpărător, şi B., în calitate de vânzător, a imobilului compus din teren în suprafaţă de 783 mp, având număr cadastral x şi locuinţa P+M, garaj parter şi împrejmuire situat în jud. Dolj, la preţul de 300.000 RON, preţ care a fost compensat în baza "chitanţă mână" din 17 noiembrie 2009. Tribunalul arbitral nu a acordat rambursarea cheltuielilor arbitrale suportate de reclamant, aşa cum au fost cerute de acesta, conform art. 179 alin. (1) din Regulile de Procedură Arbitrala ale Tribunalului de Arbitraj Institutionalizat şi Conciliere, Interne şi Internaţional de pe lângă C.A.J.I.

Prin încheierea arbitrală din 10 iulie 2023, Tribunalul de Arbitraj Instituţionalizat şi Conciliere, Intern şi Internaţional de pe lângă C.A.J.I. a admis sesizarea din oficiu şi cererea privind îndreptarea erorii materiale şi a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul hotărârii arbitrale nr. 61/2023, în sensul că nu a fost trecut în conţinutul hotărârii nr. 61/2023 "Tribunalul arbitral reţine că prin hotărârea civilă nr. 1050 din 13 iulie 2021, instanţa în mod eronat a dispus sulta şi nu o creanţă faţă de C.. Tribunalul arbitral dispune ştergerea sultei din cartea funciară a imobilului nr. 35257 Carcea Dolj", aşa cum de altfel este specificat în cuprinsul minutei din 19 iunie 2023. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei arbitrale.

Împotriva hotărârii arbitrale nr. 61 din 19 iunie 2023 şi a încheierii arbitrale din 10 iulie 2023, reclamanta C. a formulat acţiune în anulare.

Prin sentinţa nr. 66 din 8 decembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâţi, a admis acţiunea în anularea hotărârii arbitrale, a anulat în parte hotărârea arbitrală nr. 61 din 19 iunie 2023 şi încheierea arbitrală din 10 iulie 2023, pronunţate de Tribunalul de Arbitraj Instituţionalizat şi Conciliere, Intern şi Internaţional de pe lângă CAJI în dosarul arbitral nr. x/2023, în ceea ce priveşte soluţia de ştergere a sultei, şi a respins cererea privind ştergerea din cartea funciară nr. x Cârcea-Dolj a sultei în valoare de 355.735 RON, înscrise în favoarea lui C..

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii A. şi B., solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Craiova.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autorii căii de atac arată că prin respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în anulare, recalificată de instanţă ca excepţia lipsei calităţii procesuale active, au fost încălcate prevederile art. 609 şi art. 611 C. proc. civ.. Susţin că acţiunea în anulare putea fi introdusă numai de părţile care au semnat convenţia arbitrală, că au solicitat judecata cauzei în echitate şi că acţiunea în anulare este o cale de atac specială, reglementată de dispoziţiile în vigoare la data începerii procesului arbitral, conform art. 27 C. proc. civ. şi art. 3 din Legea nr. 76/2012. Mai susţin că autoarea acţiunii în anulare putea invoca numai motive de nelegalitate şi că, faţă de solicitarea ca cererea de arbitraj să fie judecată în echitate, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 1560 alin. (1) C. civ. privind acţiunea oblică deoarece intimata a solicitat numai radierea sultei, fără a fi solicitat şi readucerea imobilului în patrimoniul pârâtului B.. Afirmă că nu au fost puse în discuţia părţilor prevederile art. 1560 alin. (3) C. civ. pentru a se da posibilitatea celuilalt pârât, A., în calitate de creditor al lui B., să susţină excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar fi opus şi debitorului său. Precizează că imobilul construcţie era deja construit la data căsătoriei dintre C. şi B. şi că aceasta are faţă de fostul soţ un drept de creanţă.

Recurenţii-pârâţi consideră că prevederile art. 908 C. civ., în temeiul cărora curtea de apel a admis acţiunea în anulare nu sunt norme imperative, a căror încălcare să atragă incidenţa art. 608 alin. (1) lit. h) din acelaşi cod. Susţine că se aplică art. 885 C. civ. şi că sulta a fost radiată în condiţiile art. 171 din Regulamentul de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară. Menţionează că hotărârea arbitrală nr. 61 din 19 iunie 2023 şi încheierea din 10 iulie 2023 au fost validate de Tribunalul Gorj prin sentinţa nr. 162 din 4 iulie 2023 şi prin încheierea din 9 august 2023, pronunţate în dosarul nr. x/2023, definitive, şi care au stat la baza formalităţilor de publicitate şi a radierii sultei.

Autorii căii de atac arată că soluţia pronunţată de curtea de apel cu privire la cererea de radiere a sultei încalcă prevederile art. 397 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. întrucât a acordat mai mult decât s-a cerut.

Aceleaşi părţi critică şi motivarea hotărârii atacate, apreciind că instanţa nu a analizat susţinerile din întâmpinările pe care acestea le-au formulat faţă de acţiunea în anulare şi că nu a cercetat fondul. Susţin că nu au fost respectate nici dispoziţiile art. 22 alin. (2) C. proc. civ.

Recurenţii-pârâţi au indicat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin încheierea din 9 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a amânat judecata cauzei pentru 5 martie 2025, faţă de imposibilitatea de prezentare a apărătorului recurenţilor-pârâţi.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Conform prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Înalta Curte va înlătura criticile privind încălcarea prevederilor art. 397 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. deoarece prin acţiunea în anulare, intimata-reclamantă a solicitat admiterea acţiunii, numai cu privire la soluţionarea petitului de rectificare carte funciară, şi respingerea acestui petit. Astfel, instanţa s-a pronunţat în limitele în care a fost învestită, fără a da mai mult sau altceva decât i s-a solicitat şi fără a încălca regulile de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Vor fi respinse şi criticile privind nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2) C. proc. civ. deoarece curtea de apel a admis proba cu înscrisuri astfel cum a fost cerută de părţi, a pus în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii şi a trecut la judecarea cauzei numai după ce a constatat că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat şi probe de administrat. Manifestându-şi rolul în aflarea adevărului, judecătorul a amânat succesiv pronunţarea sentinţei, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise. Atributul instanţei de a stărui prin orice mijloace în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale se reflectă în posibilitatea, iar nu în obligaţia, de a cere explicaţii părţilor, de a pune în discuţie orice aspecte şi de a adminstra orice probe pe care le consideră necesare. Aprecierea curţii de apel asupra oportunităţii acestor măsuri, diferită de opinia pârâţilor, nu înseamnă că nu şi-a îndeplinit rolul activ, ci că s-a considerat lămurită asupra situaţiei de fapt şi pregătită să soluţioneze cauza.

Înalta Curte va înlătura criticile privind pretinsa lipsă de motivare determinată de omisiunea curţii de apel de a analiza apărările pârâţilor întrucât din lecturarea considerentelor hotărârii atacate rezultă că au fost examinate toate argumentele exprimate prin întâmpinări. Curtea de apel a apreciat că sunt neîntemeiate sau lipsite de relevanţă susţinerile referitoare la calitatea reclamantei de a formula acţiune în anulare, la efectele validării hotărârilor arbitrale şi la autoritatea de lucru judecat a acestora.

Faţă de cele de mai sus, Înalta Curte constată că instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii a pronunţat o hotărâre care reflectă o analiză proprie suficientă a motivelor deduse judecăţii, cu respectarea prevederilor legale incidente şi pe baza unui raţionament ce determină în mod logic soluţia din dispozitiv, respectând astfel cerinţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Criticile recurenţilor-pârâţi referitoare la greşita stabilire a situaţiei de fapt în raport de interpretare a probelor nu pot face obiectul analizei în această etapă procesuală întrucât vizează temeinicia soluţiei pronunţate şi nu nelegalitatea acesteia şi nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe nemotivarea hotărârii.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când au fost încălcate sau greşit aplicate normele de drept material.

Instanţa supremă va înlătura criticile privind soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi nerespectarea dispoziţiilor art. 609 şi art. 611 C. proc. civ. întrucât în mod corect curtea de apel a constatat că reclamanta C., în calitate de creditoare a pârâtului B., justifică un drept subiectiv propriu.

Astfel, stabilind situaţia de fapt, curtea de apel a stabilit că prin sentinţa civilă nr. 1050/2021, Judecătoria Craiova a obligat pe pârâtul B. la plata către reclamanta C. a unei sulte în cuantum de 355.735 RON, ca urmare a atribuirii către pârât a imobilului situat în sat Cârcea, această obligaţie de plată fiind înscrisă în CF nr. x UAT Cârcea.

Potrivit art. 1560 alin. (1) C. civ., "Creditorul a cărui creanţă este certă şi exigibilă poate să exercite drepturile şi acţiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite." Având în vedere că pârâtul a renunţat la dreptul de a exercita acţiunea în anulare, reclamanta a uzat de acţiunea oblică pentru a pune în discuţie hotărârile arbitrale şi pentru a-şi proteja dreptul la plata sultei

Vor fi, de asemenea, înlăturate criticile privind nerespectarea art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ. deoarece curtea de apel a reţinut în mod corect caracterul imperativ al normelor care reglementează rectificarea înscrierilor de carte funciară. Potrivit art. 907 alin. (2) C. civ., "situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia (…)" Textul de lege indică expres, cu titlu de necesitate, prezenţa în cadrul procesual a titularului înscrierii a cărei modificare se doreşte. Se confirmă, astfel, caracterul imperativ, ce rezultă din obligativitatea conduitei care este impusă părţilor.

De altfel, argumentele recurenţilor-pârâţi nu contrazic expres modul de aplicare a normei de drept material, ci invocă validarea hotărârilor arbitrale, fără a ţine cont de limitele în care instanţa de validare poate verifica o hotărâre arbitrală. Prin Decizia nr. 1/2022, pronunţată de instanţa supremă în soluţionarea unui recurs în interesul legii, s-a statuat că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 603 alin. (3) din C. proc. civ., sintagma "după verificarea (...) respectării condiţiilor" vizează verificarea condiţiilor formale ale hotărârii arbitrale, iar nu a celor de fond." Raportat la considerentele acestei decizii, instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii în anulare a fost îndreptăţită să nu ţină cont de sentinţa de validare, ca suport al radierii sultei, întrucât cadrul procesual în care s-a judecat fondul cererii de radiere a înscrierii din cartea funciară a fost constituit în lipsa intimatei-reclamante, iar cererea a fost soluţionată cu încălcarea unor dispoziţii imperative. Aceste impedimente nu putea fi acoperite prin validare, în temeiul art. 603 alin. (3) C. proc. civ., şi puteau fi corectate numai în cadrul acţiunii în anulare, printr-o verificare a condiţiilor de fond.

Nu vor fi examinate susţinerile referitoare la nerespectarea dispoziţiilor art. 885 şi art. 1560 alin. (3) C. civ. întrucât nu au fost supuse dezbaterii şi unei dezlegări proprii a curţii de apel, fiind formulate omisso medio, astfel că nu pot fi aduse în discuţie direct în calea de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenţii-pârâţi A. şi B. împotriva sentinţei nr. 66 din 8 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenţii-pârâţi A. şi B. împotriva sentinţei nr. 66 din 8 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 martie 2025.