Premature appeal against refusal of judicial recusal barred by requirement of final resolution of main case

Şedinţa publică din data de 26 februarie 2025

Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reţine următoarele:

În cursul judecării apelului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 145/06.12.2023 şi a încheierii din 24.11.2023, pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, apelanta a formulat o cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu soluţionarea căii de atac.

Prin încheierea din 10.07.2024, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a respins ca nefondată cererea de recuzare.

Împotriva acestei încheieri, la 11.07.2024, apelanta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea ei şi, în principal, dacă apelul nu va fi soluţionat până la judecarea prezentului recurs, desemnarea unui nou complet de apel care să soluţioneze calea de atac devolutivă pe care a promovat-o, iar în subsidiar, în ipoteza pronunţării unei soluţii asupra apelului de către completul de judecată recuzat, casarea respectivei decizii şi trimiterea cauzei spre rejudecare de către un alt complet desemnat aleatoriu, conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

A susţinut că încheierea recurată a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 şi pct. 13 C. proc. civ., întrucât modul în care instanţa de apel a procedat la termenul din 28.06.2024 - în sensul de a invoca din oficiu un nou motiv de apel vizând natura contencioasă a cauzei, cu consecinţa incidenţei sancţiunii prevăzute de art. 531 C. proc. civ. - demonstrează, în mod neechivoc, faptul că membrii completului de apel îşi formaseră deja opinia asupra soluţiei ce urma a fi pronunţată, fiind aşadar evidentă lipsa de obiectivitate şi imparţialitate a acestora.

Intimatul-intervenient în nume propriu B. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţiile inadmisibilităţii recursului, în temeiul art. 53 alin. (1) C. proc. civ., şi nulităţii căii de atac, prin prisma art. 489 alin. (1) din acelaşi cod.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului - având în vedere că aceasta primează excepţiei nulităţii, întrucât vizează legalitatea învestirii instanţei de recurs, iar în situaţia admiterii ei, soluţionarea excepţiei nulităţii ar fi de prisos - Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac, ce presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional de art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., de art. 457.

Recurenta a învestit Tribunalul Specializat Mureş cu un litigiu având ca obiect plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 112 şi art. 118 din Legea nr. 265/2022, soluţionat definitiv de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, prin decizia civilă nr. 1248/Ap/17.07.2024.

În etapa apelului, recurenta a formulat o cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu judecata căii de atac promovată, care a fost respinsă, prin încheierea din 10.07.2024, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă înainte de data soluţionării definitive a procesului, respectiv la 17.07.2024.

Potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ., "Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".

Aşadar, întrucât apelul formulat de A. S.R.L. a fost soluţionat definitiv la 17.07.2024, încheierea din 10.07.2024 putea fi atacată cu recurs la instanţa superioară în termen de 5 zile de la comunicarea deciziei instanţei de apel.

În speţă, recursul a fost declarat la data de 11.07.2024, în ziua următoare pronunţării încheierii atacate, înainte ca instanţa de apel să fi comunicat şi chiar să fi pronunţat decizia civilă nr. 1248/Ap/17.07.2024, prin care a soluţionat definitiv litigiul.

Aşadar recursul a fost promovat înainte de a se naşte dreptul recurentei la exercitarea căii de atac împotriva încheierii, întrucât legea nu îngăduie promovarea în acest fel a recursului declarat împotriva unei încheieri de respingere a unei cereri de recuzare formulate în cadrul unui dosar care urmează să fie soluţionat printr-o hotărâre definitivă.

Cum recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

Va respinge şi cererea intimatului-intervenient B., de acordare a cheltuielilor de judecată, constatând că acesta nu a depus dovezi care să ateste efectuarea lor, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 10.07.2024, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2023.

Respinge cererea intimatului-intervenient B. de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 februarie 2025.