Inadmissibility of cassation against revision judgment in insolvency administrator liability proceedings due to definitive appellate decision under Law No. 85/2014
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal (recurs) as inadmissible, leaving the Court of Appeal’s decision to reject the petition for revision in force. The dispute concerned a request to revise the final judgment that had held the statutory administrator of a bankrupt company personally liable for the company’s unpaid tax debts under the bankruptcy law. The Supreme Court ruled that because the underlying claim for personal liability was adjudicated by the bankruptcy judge (judecător-sindic) and appealed only to the Court of Appeal, the resulting appellate decision was definitive and not subject to further appeal or revision with recourse to the High Court. The decisive legal basis was Article 43(1) of Law No. 85/2014, which limits the challenge of bankruptcy judge decisions to a single appeal, in conjunction with Article 513(5) and Article 634(1) point 4 of the Civil Procedure Code, which stipulates that decisions rendered on the revision of a definitive judgment are themselves definitive and exempt from cassation appeal in accordance with the principle of the legality of legal remedies.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 513 alin. (5) C. proc. civ, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, art. 494 C. proc. civ; Inadmissibility of cassation against revision judgment in insolvency administrator liability proceedings due to definitive appellate decision under Law No. 85/2014: Prin decizia nr. 200/16.05.2024, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa primei instanţe, în sensul că a admis cererea reclamantei şi, în temeiul art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, a stabilit răspunderea personală a pârâtei A., obligând-o să suporte din averea personală suma de 75.193 RON, reprezentând pasivul debitoarei S.C. B. S.R.L., rămas neacoperit.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 26 februarie 2025
Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 106/28.02.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi în contradictoriu cu pârâta A., având ca obiect atragerea răspunderii acesteia, în calitate de administrator statutar al debitoarei falite S.C. B. S.R.L., pentru prejudiciul în cuantum de 75.193 RON.
Împotriva acestei sentinţe civile, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi a declarat apel.
Prin decizia nr. 200/16.05.2024, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa primei instanţe, în sensul că a admis cererea reclamantei şi, în temeiul art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, a stabilit răspunderea personală a pârâtei A., obligând-o să suporte din averea personală suma de 75.193 RON, reprezentând pasivul debitoarei S.C. B. S.R.L., rămas neacoperit.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia Civilă la 28.05.2024 sub nr. x/2024, A. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., revizuirea deciziei anterior menţionate.
Prin decizia civilă nr. 309/11.09.2024, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a respins cererea de revizuire.
Împotriva deciziei civile nr. 309/11.09.2024, A. a declarat recurs.
La termenul de astăzi, Înalta Curte, din oficiu, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ. coroborat cu art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, asupra căreia, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, ceea ce presupune că pot exercita numai căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional de art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. de art. 457.
Recursul de faţă are ca obiect decizia civilă nr. 309/11.09.2024 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă cu privire la cererea de revizuire formulată de recurentă împotriva deciziei nr. 200/16.05.2024 a aceleiaşi curţi de apel, care a soluţionat apelul exercitat de reclamanta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 106/28.02.2024 a Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost respinsă cererea de atragere a răspunderii pârâtei A., în calitate de administrator statutar al debitoarei falite S.C. B. S.R.L.
Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
În concret, se constată că obiectul acţiunii promovate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi a fost atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei A., fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 85/2014, aşadar decizia supusă revizuirii a fost pronunţată în materia procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
Potrivit art. 45 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 85/2014, una din principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul acestei proceduri este cea referitoare la "judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 169 (…)", iar conform art. 46 alin. (1) din aceeaşi lege, "Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel".
Totodată, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 dispune că hotărârile judecătorului-sindic vor fi judecate în apel de curtea de apel, iar hotărârile acestei instanţe sunt definitive.
Înalta Curte reţine incidenţa, în prezenta cauză, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora " (...) nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Analiza textelor legale anterior evocate relevă împrejurarea că, în speţă, decizia nr. 200/16.05.2024 a Curţii de Apel Iaşi, secţia Civilă este o hotărâre definitivă, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., potrivit căruia "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)".
Prin urmare, în temeiul art. 513 alin. (5) raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., rezultă că decizia civilă nr. 309/19.09.2024 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, fiind pronunţată în revizuirea promovată împotriva unei hotărâri definitive, este definitivă la rândul ei şi nu este susceptibilă de recurs.
Întrucât recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficientă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1), raportat la art. 513 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 309/11.09.2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 februarie 2025.