Revision petition inadmissible under pre-2018 procedural law: positive effect of res judicata not a valid ground for revision

Şedinţa publică din data de 25 februarie 2025

Asupra cererii de revizuire de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 829/A/2024 din 17 iunie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Specializat Cluj a admis apelul declarat de apelanta A. S.A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., împotriva sentinţei civile nr. 5298/2023, pronunţată la data de 08.11.2023, în dosarul nr. x/2016, al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care a modificat-o în parte, astfel: a admis în parte contestaţia la executare formulată de contestatorii B. şi C., în contradictoriu cu intimata A. S.A.; a anulat actele de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. x/2016 al B.E.J. D., în limita sumei de 2.231,38 euro, şi actele de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. x/2016 al B.E.J. D., în limita sumei de 1.363,17 CHF, şi a respins în rest contestaţia la executare împotriva executărilor silite derulate în dosarele execuţionale nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale al B.E.J. D.; a obligat intimata la plata în favoarea contestatorilor a sumei de 687 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial şi cheltuieli de multiplicare a dosarelor execuţionale, şi intimaţii la plata în favoarea apelantei a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentinţe, au formulat cerere de revizuire revizuenţii B. şi C., pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii şi anularea hotărârii nr. 829/2024, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2016, şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente.

Revizuenţii au susţinut, în esenţă, că prin hotărârea atacată se încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 283/2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2016, precum şi principiul securităţii juridice, ce constituie un fundament al statului de drept, sens în care au relevat o scurtă descriere a litigiilor purtate între părţi, soluţionate prin hotărârea ce face obiectul revizuirii şi hotărârea al cărei efect pozitiv al autorităţii de lucru judecat este încălcat.

Astfel, au arătat că, independent de încălcarea autorităţii de lucru judecat a celei dintâi hotărâri, prin soluţia pronunţată, Tribunalul Specializat Cluj încalcă principiul securităţii juridice, principiu consacrat în mod explicit şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, exemplificând Cauza Brumărescu împotriva României, iar prin soluţia pronunţată, cuprinsă în hotărârea revizuită, Tribunalul Specializat Cluj nu doar pune în discuţie soluţia Curţii de Apel Cluj, ci o lipseşte de eficienţă întru totul.

Revizuenţii apreciază ca fiind întrunite toate condiţiile pentru admiterea cererii de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., cu privire la efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat: obligativitatea efectelor deciziei civile nr. 283/2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2016, neinvocarea autorităţii de lucru judecat în cel de-al doilea litigiu, în dosarul nr. x/2016.

Se arată că efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat presupune obligativitatea dezlegărilor anterioare ale instanţei, în cadrul unui proces în desfăşurare, astfel că Tribunalul Specializat Cluj, cu ocazia judecării contestaţiei la executare, ere ţinut de soluţiile pronunţate de Curtea de Apel Cluj cu privire la nulitatea clauzelor în temeiul cărora a fost declarată scadenţa anticipată a celor două credite, precum şi a clauzelor ce impuneau în mod abuziv plata diverselor sume cu titlu de comisioane, dobânzi, penalităţi.

Cererea de revizuire a fost înregistrată iniţial la Tribunalul Specializat Cluj, la data de 22.07.2024, sub nr. x/2024, ulterior fiind declinată în favoarea I.C.C.J., pentru competentă soluţionare, fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 16.12.2024, sub acelaşi număr de dosar.

Intimata A. S.A. (fostă, E.), căreia i s-a comunicat cererea de revizuire, nu a formulat întâmpinare.

Luând în examinare, cu prioritate, admisibilitatea prezentei cereri de revizuire, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pe care revizuenţii şi-au fundamentat cererea, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri", iar, conform prevederilor alin. (2) al aceluiaşi articol, "pentru motivul de revizuire prevăzut la pct. 8, sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul".

Instituirea ipotezei prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care se poate anula o hotărâre a instanţei, vine să protejeze autoritatea de lucru judecat a unei alte hotărâri judecătoreşti, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică.

Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări: prima corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată şi presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; cea de-a doua operează când efectul hotărârii se manifestă pozitiv şi relevă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă. În acest caz, chestiunile deja dezlegate se impun într-un al doilea proces care are legătură cu litigiul anterior şi, în cazul efectului pozitiv, instanţa nu mai trebuie să identifice cele trei elemente comune, ci doar dezlegarea dată unei situaţii juridice.

Potrivit art. 513 alin. (4) C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, formă incidentă în cauză, faţă de data începerii procesului (2016), dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, va anula cea din urmă hotărâre.

Această reglementare legală a soluţiilor pe care le poate pronunţa instanţa de revizuire dă expresie scopului căii de atac în discuţie, care constă, de regulă, în cel de a îndepărta erorile săvârşite în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărârea atacată. În schimb, în ipoteza hotărârilor potrivnice, legea prevede că soluţia pe care instanţa de revizuire o va pronunţa, când găseşte calea de atac întemeiată, este cea a anulării celei din urmă hotărâri - în mod firesc, de altfel, pentru că în acest fel se valorifică autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Aşadar, Înalta Curte subliniază concluzia că, în cazul proceselor guvernate de C. proc. civ. în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, numai efectul negativ al autorităţii de lucru judecat putea fi valorificat ca motiv de revizuire.

Aceasta pentru că, în măsura identificării triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză între litigii, este justificată anularea ultimei hotărâri (care încalcă autoritatea de lucru judecat a celei dintâi), căci legea nu recunoaşte posibilitatea ca acelaşi litigiu să fie soluţionat de două ori; dispoziţiile art. 431 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".

Până la modificarea C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, posibilitatea exercitării căii de atac a revizuirii pe motivul încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat nu era reglementată.

De aceea, efectul pozitiv poate fi invocat, ca temei al revizuirii, numai în procesele pornite după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 - ceea ce nu este cazul în speţă, având în vedere data începerii procesului în faţa primei instanţe, în care a fost pronunţată decizia care formează obiect al cererii de revizuire, 04.04.2016 - întrucât în noua formă a Codului, inaplicabilă însă, art. 513 alin. (4) a fost completat, oferind instanţei de revizuire posibilitatea de a "trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat".

În raport cu această dată, normele C. proc. civ. care guvernează litigiul de faţă sunt, potrivit art. 24 şi 25 alin. (1) C. proc. civ., cele anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, intrate în vigoare la data de 21 decembrie 2018.

Normele pe care s-a întemeiat cererea de revizuire sunt norme de procedură civilă, iar aplicarea în timp a acestora trebuie raportată la dispoziţiile art. 24 - 27 din C. proc. civ., cu caracter general, în sensul că procedurilor judiciare (lites pendentes) le este incidentă legea în vigoare la momentul declanşării lor, iar hotărârile judecătoreşti rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

În consecinţă, în conformitate cu art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 829/A/2024 din 17 iunie 2024, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2016.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 februarie 2025.