Nullity of cassation appeal for lack of valid electronic or handwritten signature under Art. 486(3) CPC and Law 455/2001.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower courts' decisions which had rejected the claimant's petition to annul an administrative decision by the County Pension House. The dispute concerned the validity of the pension institution's decision, which the claimant challenged through civil litigation. The Court ordered the annulment of the appeal itself (not the merits of the pension decision) because the appellant failed to comply with procedural formalities. The decisive legal basis was Article 486(3) of the Code of Civil Procedure, which imposes the sanction of nullity for the lack of a valid signature on the appeal petition. The Court ruled that a scanned signature was insufficient; the appellant was required to provide either a document with a handwritten signature or an electronic document with a valid qualified electronic signature compliant with Law No. 455/2001, and the failure to do so resulted in the procedural annulment of the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 490 alin. (2) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ, art. 267 C. proc. civ, art. 268 alin. (2) C. proc. civ, art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001; Nullity of cassation appeal for lack of valid electronic or handwritten signature under Art. 486(3) CPC and Law 455/2001: Prin rezoluţia din 18 decembrie 2024 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 25 februarie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 februarie 2025
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului. Cadrul procesual.
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I civilă, la data de 19 iulie 2023, sub nr. x/2023, contestatorul A. a chemat în judecată pe intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII NEAMŢ, pentru ca, în contradictoriu cu aceasta şi pe baza probelor administrate, să se dispună anularea Deciziei nr. 305016/06.06.2023 emisă de intimată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 494/2024 din 24 mai 2024, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de contestator.
3. Soluţia instanţei de apel. Hotărârea recurată
Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel contestatorul.
Prin decizia nr. 698/2024 din 26 noiembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a respins apelul civil formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 494/24.05.2024, pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023 în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, ca nefondat.
II. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 16.12.2024, sub nr. x/2023.
III. Procedura de soluţionare a recursului
Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 19 iulie 2023, deci după intrarea în vigoare a acestei legi.
Prin rezoluţia din 18 decembrie 2024 a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 25 februarie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.
Recurentul a fost citat cu mentiunea de a depune la dosar un exemplar al cererii de recurs care să poarte semnătura sa olografă sau să transmită cererea de recurs în formă electronică, care să aibă asociată o semnătură electronică conform Legii nr. 214/2024, sub sanctiunea anulării recursului (conform dovezilor existente la dosar).
IV. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru nesemnarea acestuia, Înalta Curte reţine următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic, iar alin. (2) al aceluiaşi text dispune că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
În cauza de faţă, se constată că deşi recurentul A. a fost citat cu menţiunea de a semna cererea de recurs înaintată prin e-mail sau de a expedia un exemplar semnat al cererii, sub sancţiunea nulităţii, partea nu s-a conformat obligaţiei legale dispuse de instanţă.
Chiar mai mult decât atât, prin notele scrise depuse la dosar la data de 25.02.2025, recurentul nu a precizat nimic în legătură cu solicitarea instanţei de a transmite un exemplar semnat la cererii de recurs.
Cu referire la această obligaţie legală procedurală, se reţine că, în situaţia în care o parte înţelege să transmită instanţei cereri în format electronic, existenţa semnăturii scanate a semnatarului nu este suficientă, având în vedere dispoziţiile speciale prevăzute de Legea nr. 455/2001, act normativ care stabileşte regimul juridic al semnăturii electronice şi al înscrisurilor în formă electronică, precum şi condiţiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare.
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 267 C. proc. civ. prevăd că "înscrisurile făcute în formă electronică sunt supuse dispoziţiilor legii speciale", iar cele ale art. 268 alin. (2) C. proc. civ. condiţionează valabilitatea şi eficienţa juridică în plan procesual a semnăturii electronice de reproducerea acesteia în condiţiile prevăzute de legea specială (Legea nr. 455/2001 şi H.G. nr. 1295/2001 privind normele de aplicare a acesteia).
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, "în înţelesul prezentei legi (...) 2. înscris în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică, între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar".
De asemenea, potrivit art. 5 din acelaşi act normativ, "înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată".
În asemenea cazuri precum cel din speţa dedusă judecăţii, în care cererile sunt adresate instanţelor în format electronic, semnătura digitală conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, fapt ce conferă documentului autenticitate (atestă faptul că documentul aparţine persoanei semnatare, iar autorul documentului nu îşi poate declina răspunderea pentru conţinutul documentului cu semnătură electronică validă).
Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanţei o garanţie a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conţinutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.
În ceea ce priveşte sancţiunea pentru lipsa semnăturii, olografe sau electronice, art. 486 alin. (3) C. proc. civ. prevede că o astfel de lipsă se sancţionează cu nulitatea cererii de recurs.
Aşadar, pentru a se conforma dispoziţiilor instanţei de judecată, recurentul avea posibilitatea fie de a transmite prin e-mail cererea de recurs, e-mail care să aibă ataşat o semnătură electronică validă, în condiţiile legii speciale anterior menţionate, fie avea posibilitatea de a expedia prin poştă un exemplar al cererii de recurs formulate, care să poarte semnătura sa olografă.
În lipsa semnăturii părţii, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare şi esenţiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanţei de judecată.
Având în vedere normele procesuale stabilite de legiuitor, care statuează condiţiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanţei, constatând lipsa semnăturii părţii şi cum recurentul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de judecată de a semna memoriul de recurs, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv anularea cererii de recurs.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
În consecinţă, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., constatând că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale cererii de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea nulităţii actului procedural, pentru lipsa semnăturii recurentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 698/2024 din 26 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, cât priveşte soluţia asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 februarie 2025.