Negative jurisdictional conflict over statutory choice-of-forum clause in collective rights licensing agreement
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning the case to the Bucharest Tribunal, overriding the territorial claims of the Mureș specialized tribunal. The dispute involved a collective rights management association seeking the payment of musical remuneration, late penalties, and a detailed usage report from a restaurant company following a licensed live event, with the parties engaging in a series of jurisdictional declinations between the Bucharest, Mureș, and Specialized Mureș tribunals. The Court determined that the jurisdiction of the Bucharest Tribunal was established by a valid choice-of-forum clause contained in Article 15 of the non-exclusive license agreement between the parties, which explicitly designated that court for resolving disputes. This decision was grounded in Article 126(1) of the Civil Procedure Code, which permits parties to agree in writing on the competent court for private-order territorial jurisdiction, and Article 135(4) of the Civil Procedure Code, which empowers the supreme court to settle negative jurisdictional conflicts.
Legislator headnote
AI generatedart. 1270 C. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 126 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict over statutory choice-of-forum clause in collective rights licensing agreement: The dispute involved a collective rights management association seeking the payment of musical remuneration, late penalties, and a detailed usage report from a restaurant company following a licensed live event, with the parties engaging in a series of jurisdictional declinations between the Bucharest, Mureș, and Specialized Mureș tribunals. The Court determined that the jurisdiction of the Bucharest Tribunal was established by a valid choice-of-forum clause contained in Article 15 of the non-exclusive license agreement between the parties, which explicitly designated that court for resolving disputes. This decision was grounded in Article 126(1) of the Civil Procedure Code, which permits parties to agree in writing on the competent court for private-order territorial jurisdiction, and Article 135(4) of the Civil Procedure Code, which empowers the supreme court to settle negative jurisdictional conflicts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the High Court's order to settle the negative conflict of jurisdiction and assign the case to the competent tribunal.
Full text
Şedinţa publică din data de 6 februarie 2025
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă la 30 iunie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta UCMR-ADA, Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., obligarea acesteia la plata sumei de 39.317,60 RON reprezentând remuneraţia datorată în schimbul autorizării de a comunica public opere muzicale în cadrul evenimentului B., care s-a desfăşurat în perioada 25-26 iunie 2022 în locaţia Peppermint Park din comuna Mica, jud. Mureş, a sumei de penalităţilor de întârziere egale cu dobânda legală penalizatoare calculate din data de 10.08.2022 până la data plăţii efective şi obligarea pârâtei sa comunice UCMR-ADA un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public în cadrul spectacolelor din cadrul evenimentului B., raport care sa cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formaţiilor/soliştilor, data si locaţia desfăşurării evenimentului, denumirea autorilor şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat Legea nr. 8/1996 a drepturilor de autor si a drepturilor conexe, Decizia ORDA nr. 46/2020, art. 3, art. 1270 C. civ., art. 30 alin. (1) şi art. 148 si urm. C. proc. civ. şi Convenţia de la Berna ratificată de România, prin Legea nr. 77/1998.
Prin sentinţa civilă nr. 565 din 29 aprilie 2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Mureş.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a apreciat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile în care, părţile nu au încheiat un contract în accepţiunea de instrumentum care să cuprindă fie o clauză atributivă de competenţă, fie locul executării obligaţiei contractuale, iar reclamanta nu avea posibilitatea alegerii unei alte instanţe competente.
În acest context, s-a apreciat că revine Tribunalului Mureş competenţa soluţionării prezentei cauze, având în vedere că pârâta are sediul în municipiul Târgu Mureş, judeţ Mureş.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la 28 mai 2024, sub acelaşi număr de dosar.
Prin sentinţa civilă nr. 6395/2024 din 8 noiembrie 2024, Tribunalul Mureş, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a instanţei, invocată de pârâtă şi, pe cale de consecinţă a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta UCMR-ADA, Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, în favoarea Tribunalului Specializat Mureş, reţinând în raport cu obiectul şi natura cererii, că în cauză este vorba despre un litigiu între profesionişti, în legătură cu obiectul lor de activitate.
Astfel, din art. 1 al Ordinului MJ nr. 1103/C/2021, care a fost emis ulterior pronunţării Deciziilor nr. 18/2016 şi nr. 2/2019 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultă că Tribunalul Specializat Mureş funcţionează în cauzele cu profesionişti, cum este şi prezenta cauză.
Aşadar, fiind vorba despre un litigiu care vizează chiar obiectul de activitate al părţilor, în special al reclamantei care este organism de gestiune colectivă în privinţa drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, având în vedere că părţile deţin calitatea de profesionişti, ţinând seama de prevederile art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, Decizia nr. 18/2016 şi Decizia nr. 25/2022 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a apreciat că, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Specializat Mureş.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Mureş la 13 noiembrie 2024, sub acelaşi număr de dosar.
Prin sentinţa civilă nr. 7 din 23 ianuarie 2025, Tribunalul Specializat Mureş a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, excepţie invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de către reclamantă, în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Specializat Mureş şi Tribunalul Bucureşti s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 30 ianuarie 2025, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.
Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate de reclamanta UCMR-ADA, Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., Înalta Curte constată aceasta a solicitat obligarea pârâtei - societate comercială având ca domeniu principal de activitate restaurante, cod CAEN 5610 - la plata unei remuneraţii datorată în schimbul autorizării acordată de reclamantă de a comunica opere muzicale în cadrul unui spectacol organizat în perioada 25-26 iunie 2022 în locaţia Peppermint Park din comuna Mica, judeţ Mureş.
În acest context, instanţa supremă apreciază că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că "părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă".
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că prorogarea convenţională a competenţei intervine în temeiul unei înţelegeri a părţilor, în cazul competenţei teritoriale de ordine privată şi doar în procesele privitoare la bunuri şi alte drepturi de care părţile pot dispune. Alegerea de competenţă poate rezulta dintr-o clauză atributivă de competenţă inserată în contractul încheiat între părţi sau dintr-o convenţie separată, fiind necesară existenţa formei scrise a acesteia.
Astfel, se observă că în art. 15 din autorizaţia de licenţă neexclusivă seria x nr. x/16.06.2022 s-a prevăzut că litigiile rezultate din prezentul contract vor fi soluţionate de către Tribunalul Bucureşti.
In acest sens, se constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru a opera alegerea de competenţă câtă vreme pretenţiile din prezenta cauză se bazează pe autorizaţia de licenţă neexclusivă seria x nr. x/16.06.2022 despre care reclamanta susţine că ar fi fost valabil încheiată între părţi, propunând probe pentru a dovedi susţinerile sale.
Din cuprinsul convenţiei părţilor rezultă în mod explicit opţiunea pentru o anumită instanţă, alta decât cea care, în mod normal, ar fi competentă să judece cauza, fiind determinată în mod expres instanţa, respectiv Tribunalul Bucureşti.
Astfel, din actul juridic depus în dosar reiese că părţile au optat explicit pentru o clauza atributivă de competenţă, iar faptul neînsuşirii convenţiei printr-o anumită formă sau sub o anumită semnătură, nu poate influenţa asupra stabilirii competenţei instanţei, o eventuală ineficacitate a acesteia din perspectiva legalei sale însuşiri, excedând acestui moment procedural.
Or, aşa cum s-a mai arătat în cuprinsul autorizaţiei de licenţă neexclusivă seria x nr. x/16.06.2022, la art. 15 a fost ales în mod expres Tribunalul Bucureşti, ca instanţă competentă.
Astfel fiind, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2025.