Inadmissibility of cassation appeal against definitive public procurement contract judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal for inadmissibility, thereby upholding the final decision of the Court of Appeal that had previously rejected the municipality's claim for 483,214 RON in damages and legal penalties. The dispute concerned the execution of a public procurement contract for local road modernization within a national development program, where the administrative unit (municipality) sued the general contractor for unjustified collections. The court determined that the appealed decision was definitive because, under the specific procedural rules governing public procurement litigation, the initial first-instance judgment was appealable only to the appellate level, precluding a further appeal to the high court. The decisive legal basis for this outcome was the application of Law No. 101/2016 regarding remedies and appeal paths in public procurement matters, specifically Articles 53 and 55, which limit litigation to two procedural phases, combined with the principle of the legality of appeal paths under the Civil Procedure Code and the Constitution.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal against definitive public procurement contract judgment: Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 februarie 2025
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 16 decembrie 2021 sub nr. x/2021, reclamanta UAT Comuna Verneşti - prin primar a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., obligarea acesteia la plata sumei de 483.214,31 RON, reprezentând prejudiciul cauzat unităţii reclamante, conform constatărilor auditorilor publici din cadrul Curţii de Conturi, respectiv în raport de cele ce urmează a fi detaliate în continuare şi dobânda legală penalizatoare aferentă sumei datorate, de la data plăţii şi până la restituirea efectivă a sumelor de bani încasate nejustificat, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 746/2022 din 22 noiembrie 2022, Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Verneşti, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L..
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Verneşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia nr. 262 din 18 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Verneşti împotriva sentinţei nr. 746 din 22 noiembrie 2022 pronunţată de Tribunalul Buzău, fiind respinsă ca neîntemeiată cererea intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L., de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Verneşti a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., coroborat cu art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei instanţei de apel în vederea unei noi judecăţi, cu cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
La termenul din 6 februarie 2025, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să o admită, în considerarea următoarelor:
Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanţa a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Verneşti împotriva sentinţei nr. 746 din 22 noiembrie 2022 pronunţată de Tribunalul Buzău, având ca obiect pretenţii decurgând dintr-un litigiu privind executarea unui contract de achiziţii publice.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) C. proc. civ.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs. Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului şi nici recursului şi, ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.
În speţa de faţă, decizia atacată cu recurs este definitivă, fiind pronunţată în calea de atac a apelului ce a format obiectul unui litigiu în pretenţii, ca urmare a încheierii contractului de execuţie lucrări nr. x/06.08.2018, între reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Verneşti, în calitate de achizitor şi Asocierea formată din S.C. A. S.R.L., S.C. B. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L. Alexandria, reprezentată prin liderul asocierii pârâta din prezenta cauză, în calitate de executant.
Obiectul contractului l-a constituit realizarea obiectivului de investiţii "Modernizare drumuri locale în comuna Verneşti, judeţ Buzău", derulat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locala (P.N.D.L.), Subprogramul "Modernizarea Satului Românesc", aprobat prin O.U.G. nr. 28/2013.
În raport de caracterul contractului de care se prevalează recurenta, contract de achiziţie publică, o formă de contract administrativ, se constată că în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 101/2016, privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
Astfel, la momentul depunerii cererii pe rolul Tribunalului Buzău la 16 decembrie 2021 şi, ţinând cont de faptul că obiectul cauzei era executarea unui contract de achiziţii publice, Înalta Curte constată că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016 coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1)1 din acelaşi act normativ, care prevăd că "Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1)1 poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară".
În acest sens, se constată că sentinţa civilă nr. 746/2022 din 22 noiembrie 2022 pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal era supusă apelului, în termen de 10 zile de la comunicare, în cauză fiind incidente prevederile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., iar împotriva acestei sentinţe a fost formulat apel, soluţionat prin decizia civilă nr. 262 din 18 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, care are caracter definitiv, dispoziţiile Legii nr. 101/2016 prevăzând două faze procesuale, context în care, hotărârea poate fi atacată numai cu apel, ceea ce conduce la inadmisibilitatea căii de atac.
Prin dispoziţiile art. 10 C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător şi prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice. Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Pentru aceste considerente, se constată că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că, nu mai era susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA VERNEŞTI împotriva deciziei nr. 262 din 18 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA VERNEŞTI împotriva deciziei nr. 262 din 18 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâta A. S.R.L..
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2025.