Conflict of Jurisdiction Over Contractual Forum Selection in Disputes Between Professionals
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled in favor of the plaintiff company, resolving a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Buzau Court, and ordered the file remitted for substantive adjudication. The dispute involved a low-value claim for unpaid service fees and late-payment penalties arising from a commercial services contract, where two lower courts declared themselves territorially incompetent: one erroneously applying consumer protection rules because one defendant was a natural person, and the other relying on a contractual jurisdiction clause. The Supreme Court determined that the relationship was strictly between professionals, rendering the exclusive consumer competence rule inapplicable, and validated the contractual forum selection clause as a matter of private law that prevails over general territorial rules, while also noting that the initial court's declination based on an ex officio incompetence objection was procedurally improper. Key legal bases include Art. 126(1) of the Romanian Code of Civil Procedure for the validity of the attribution clause, Art. 1028 regarding the competence of courts of first instance for low-value claims, and Art. 135(4) for resolving the negative conflict by establishing the competent instance.
Legislator headnote
AI generatedart. 121 din C. proc. civ, art. 126 alin. (1) din C. proc. civ, art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ, art. 121 C. proc. civ, art. 107 din C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ; Conflict of Jurisdiction Over Contractual Forum Selection in Disputes Between Professionals: Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 121 din C. proc. civ., prima instanţa sesizată a considerat că în cauză este vorba despre o competenţă teritorială exclusivă, sens în care a declinat competenţa către Judecătoria Turda, ca instanţă de la domiciliul pârâtei C..
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 4 februarie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Pretenţia dedusă judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, la data de 22.11.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtelor B. S.R.L. şi C. la plata sumei de 9.337,93 RON, la plata penalităţilor de întârziere de 1 % pe zi de întârziere începând cu data de 25.06.2023 şi până în momentul plăţii efective, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1026 şi următoarele din C. proc. civ.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 2869 din 15 mai 2024, Judecătoria Buzău a invocat din oficiu şi a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, declinându-şi competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Turda.
Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Buzău a reţinut, în esenţă, că acţiunea este formulată de un profesionist împotriva unui consumator, al cărui domiciliu se află în mun. Turda.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 121 din C. proc. civ., prima instanţa sesizată a considerat că în cauză este vorba despre o competenţă teritorială exclusivă, sens în care a declinat competenţa către Judecătoria Turda, ca instanţă de la domiciliul pârâtei C..
La data de 29 mai 2024 cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda, sub nr. x/2023.
Prin sentinţa civilă nr. 5782/2024 din 20 august 2024, Judecătoria Turda a reţinut că izvorul pretenţiilor societăţii reclamante, respectiv contractul de prestări servicii nr. x/2021, nu este încheiat între un profesionist şi un consumator, ci între două societăţi comerciale, sens în care a considerat că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 121 din C. proc. civ. care au stat la baza sentinţei de declinare.
Întrucât prin art. 10 din contractul de prestări servicii, părţile au stabilit ca, în caz de litigii, competenţa teritorială să aparţină instanţelor judecătoreşti de la sediul prestatorului, respectiv instanţele judecătoreşti în a căror circumscripţie se află municipiul Buzău, instanţa de conflict a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 126 alin. (1) din C. proc. civ. şi a declinat competenţa de soluţionarea în favoarea Judecătoriei Buzău.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 6 decembrie 2024.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:
Constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentului litigiu îl reprezintă cererea cu valoare redusă întemeiată pe dispoziţiile art. 1026 şi următoarele din C. proc. civ., prin care societatea reclamantă A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtele B. S.R.L. şi C., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 9337,93 RON, reprezentând contravaloarea facturii fiscale seria x din data de 22.12.2022, neachitată, obligarea acestora la plata penalităţilor de întârziere de 1 % pe zi de întârziere începând cu data de 25.06.2023 şi până în momentul plăţii efective, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
Raportat la prevederile art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., observă Înalta Curte că instanţa competentă să soluţioneze cererea este judecătoria, competenţa teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun, conform alin. (2) al aceluiaşi text de lege.
În cauză, prima instanţă de conflict a reţinut incidenţa normei de competenţă exclusivă prevăzută la art. 121 din C. proc. civ., conform căreia cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.
Sub acest aspect, Înalta Curte observă că litigiul de faţă opune doi profesionişti, între care s-au desfăşurat relaţii comerciale în temeiul contractului nr. x din 3 decembrie 2021, în baza căruia reclamanta a oferit pârâtei servicii de consultanţă privind obţinerea de fonduri nerambursabile în cadrul măsurii solicitării programului de finanţare "Start-up nation" 2022 Pilon I.
Prin urmare, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a litigiului în primă instanţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., deoarece acţiunea dedusă judecăţii nu este introdusă împotriva unui consumator, ci este specifică unui litigiu între profesionişti, fiind o acţiune personală, întemeiată pe dispoziţiile privitoare la cererile cu valoare redusă, guvernată de norme cu caracter de ordine privată ce reglementează materia competenţei teritoriale.
În acest sens, se cuvine menţionat că pârâta C. nu este parte în contractul de prestări servicii nr. x/3.12.2021, ci acesta are calitatea de reprezentant legal al pârâtei B. S.R.L., chemată în proces în calitate de fideiusor, motiv pentru care pârâta persoană fizică nu are calitatea de consumator.
Or, în materia competenţei teritoriale, regula generală de drept comun este instituită de art. 107 din C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
În continuare, Înalta Curte reţine că, prin art. 10 din contractul de prestări servicii nr. x din 3.12.2021, care stă la baza pretenţiilor reclamantei, părţile au stipulat o clauză atributivă de competenţă, conform căreia "părţile înţeleg să rezolve orice litigii pe cale amiabilă, iar dacă acest lucru nu este posibil se vor adresa instanţei judecătoreşti competente, de la sediul prestatorului".
În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor când legea instituie norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.
În speţă, obiectul cererii de chemare în judecată nu atrage incidenţa unor norme de competenţă teritorială exclusivă, ci a unora de ordine privată ce instituie o competenţă alternativă între instanţa de drept comun şi cea stabilită de părţi.
Din perspectiva reglementării procesual civile, clauza atributivă supusă analizei este validă, litigiul părţilor având drept cauză răspunderea contractuală şi nefiind incidente normele de competenţă teritorială exclusivă reglementate în art. 117-121 din C. proc. civ.
Totodată, părţile nu au contestat această convenţie şi nici înscrisul sub semnătură privată care o materializează, sens în care Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 126 alin. (1) din C. proc. civ. sunt pe deplin incidente în cauză, cerinţele aplicării lui fiind îndeplinite.
Astfel, dată fiind alegerea de competenţă efectuată de către părţi anterior naşterii litigiului şi constatând că această alegere operează în favoarea instanţei de la sediul prestatorului, respectiv al reclamantei A. S.R.L., cu sediul în municipiul Buzău, rezultă că Judecătoria Buzău este instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cerere.
În plus, având în vedere caracterul de ordine privată al competenţei teritoriale, în cauză, excepţia de necompetenţă a fost invocată din oficiu de Judecătoria Buzău cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ.
În consecinţă, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Buzău, astfel încât, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe, căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 februarie 2025.