Cassation appeal against labor claim barred by lack of passive standing inadmissible under civil procedure exclusions

DOSAR NR. x/2024

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2025

Deliberând asupra recursului subliniază, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial la data de 29.03.2023 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtului la plata drepturilor restante din perioada 2008-2011, plus daune materiale-morale care nu i-au fost plătite nici în 2023.

Prin sentinţa civilă nr. 1435/26.09.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2023*.

Prin sentinţa civilă nr. 1571/13.03.2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, invocată de instanţă din oficiu.

A respins cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamanta A., prin care a solicitat admiterea apelului şi anularea sentinţei civile apelate.

Prin decizia nr. 4540/31.10.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis apelul formulat de apelanta reclamantă A. în contradictoriu cu intimatul reclamant Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei civile nr. 1571 din 13.03.2024, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2023, s-a anulat sentinţa civilă nr. 1571 din 13.03.2024, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2023 şi a reţinut cauza pentru judecarea procesului, fixând termen pentru judecată la data de 20.02.2025, ora 13:00, cu citarea părţilor şi a celor chemaţi în judecată conform art. 68 din C. proc. civ.

La termenul de judecată din 20.02.2025, Curtea, faţă de prevederile art. 69 alin. (3) din C. proc. civ., raportat la art. 64 alin. (2) din C. proc. civ., a pus în discuţie admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în judecată a altor persoane, respectiv Şcoala Gimnazială Nr. 85 şi Colegiul Naţional "B.", formulată de reclamantă şi, după deliberare, a respins-o ca inadmisibilă, pentru motivele menţionate în partea introductivă a hotărârii.

De asemenea, Curtea, din oficiu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educaţiei, pe care a pus-o în discuţie şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.

Referitor la excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant legal pentru directorul Colegiului Naţional "B." şi pentru directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 85, invocată de reclamantă, având în vedere că aceste unităţi de învăţământ nu au calitatea de parte în cauză, ca urmare a respingerii ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată a altor persoane care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamanta, nu au mai fost supuse analizei Curţii.

În rejudecare, prin decizia nr. 586/2025 din 20 februarie 2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educaţiei, invocată din oficiu; a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta A., solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei instanţei de apel, spre rejudecare.

În motivare, a susţinut că, prin hotărârea dată, instanţa de apel a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunii nulităţii şi hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază; a invocat, astfel, cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 6 C. proc. civ.

Intimatul-pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului.

Intimatele-interveniente au formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, faţă de dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului - având în vedere că aceasta primează excepţiei nulităţii, întrucât vizează legalitatea învestirii instanţei de recurs, iar în situaţia admiterii ei, soluţionarea excepţiei nulităţii va fi de prisos - Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în noul C. proc. civ. la art. 457, care prevede că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În cauză, calea de atac exercitată nu este prevăzută de lege, astfel cum se va arăta în continuare.

Litigiul de faţă, iniţiat la 29.03.2023, priveşte un conflict de muncă ivit între salariat şi angajator cu privire la drepturile salariale restante, iar potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale (…)".

Dispoziţiile legale denotă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunţate în materia conflictelor de muncă, care pot fi atacate numai cu apel.

În acest cadru, Înalta Curte constată că decizia nr. 586/2025 din 20 februarie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, recurată în cauză, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., fiind exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs.

Cum recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 586/2025 din 20 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII şi cu intimatele-interveniente ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 85 şi COLEGIUL NAŢIONAL GHEOGHE LAZĂR.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 septembrie 2025.