Territorial jurisdiction for consumer claims: domicile at the time of filing governs under Article 121 of the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Haţeg la 10.10.2023 sub nr. x/2023, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună, pe calea procedurii speciale cu privire la cererile de valoare redusă, obligarea pârâtului la plata sumei de 264,86 RON, reprezentând debit principal, 33,72 RON, reprezentând penalităţi de întârziere pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, calculate de creditorul iniţial asupra valorii totale a facturii, a dobânzii legale penalizatoare (dobânda legală + 4%) de la data introducerii cererii de valoare redusă şi până la data plăţii, daune reziliere/taxe reziliere şi echipamente în sumă de 2.944,33 RON, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2166/CC/26.11.2024, Judecătoria Haţeg a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeş.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., respectiv a celor cuprinse în art. 2 din Legea nr. 193/2000 şi, faţă de împrejurarea că domiciliul actual al pârâtului este, conform informaţiilor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în municipiul Caransebeş, a conchis că revine Judecătoriei Caransebeş competenţa de soluţionare a cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 1685/24.04.2025, Judecătoria Caransebeş a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Haţeg şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării incidentului procedural.

În considerentele acestei sentinţe civile s-a reţinut că, la data învestirii instanţei, domiciliul pârâtului era în circumscripţia Judecătoriei Haţeg, iar faptul că ulterior acesta a fost schimbat pe raza circumscripţiei Judecătoriei Caransebeş este fără relevanţă, atât timp cât cererea a fost comunicată în mod legal pârâtului şi din niciun document oficial nu a rezultat că nu ar mai locui în fapt la acel domiciliu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Haţeg competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul litigiului vizează cererea de valoare redusă prin care se solicită obligarea pârâtului la plata debitului aferent serviciilor furnizate de S.C. C. S.A. în baza contractelor nr. x/11.01.2018 şi nr. x/17.01.2018, a despăgubirilor pentru încetarea prematură a acestora, precum şi a penalităţilor de întârziere.

Potrivit dispoziţiilor art. 1.028 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:

"(1) Competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei. (2) Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun".

Întrucât acţiunea a fost promovată de un profesionist împotriva unui consumator, termeni definiţi în cuprinsul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 193/2000, devine incidentă norma imperativă de competenţă prevăzută de art. 121 C. proc. civ., potrivit căreia "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului".

Astfel, în considerarea calităţii părţilor, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei este exclusivă, necompetenţa fiind de ordine publică conform dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., iar instanţa trebuie să o invoce din oficiu, pe calea excepţiei, în condiţiile art. 130 alin. (2) din acelaşi Cod.

Examinarea actelor dosarului relevă că, la data sesizării instanţei iniţial învestite, 10.10.2023, pârâtul avea domiciliul în comuna Bretea Română, sat Gânţaga nr. 22, judeţ Hunedoara, iar începând cu 20.05.2024, în municipiul Caransebeş, judeţul Caransebeş.

Potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. (2) C. proc. civ., "Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul".

Aşadar, ultimul domiciliu al pârâtului nu poate constitui un criteriu pentru determinarea instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, întrucât ar fi nesocotit reperul temporal în funcţie de care se apreciază relevanţa domiciliului consumatorului, respectiv data sesizării instanţei.

Constatând că domiciliul pârâtului, la data sesizării Judecătoriei Haţeg, era situat în localitatea Bretea Română, localitate aflată în circumscripţia acestei instanţe, raportat la dispoziţiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că aceasta este instanţa căreia îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în temeiul art. 1.028 C. proc. civ., corelat cu art. 121 din acelaşi Cod, fiind lipsită de relevanţă modificarea intervenită ulterior sub acest aspect.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Haţeg.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Haţeg.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 septembrie 2025.