Competence conflict over litigation against judicial court: facultative jurisdiction of neighboring appellate circuit versus labor law domicile

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale la 09.10.2024 sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta la recalcularea compensaţiei în bani a concediului de odihnă neefectuat la data pensionării, la plata compensaţiei recalculate, actualizată cu rata inflaţiei, la plata dobânzii legale penalizatoare, de la data scadenţei până la data plăţii efective, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 164/04.02.2025, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a hotărî astfel, instanţa, în raport cu domiciliul reclamantei, în localitatea Alba Iulia şi calitatea acesteia de la data formulării cererii introductive, fost magistrat, pensionar, a apreciat că stabilirea competenţei se face potrivit dispoziţiilor art. 269 Codul muncii şi nu a celor înscrise în art. 127 alin. (1) sau (21) C. proc. civ., întrucât reclamanta nu are calitatea de judecător şi nici instanţa care ar fi competentă să soluţioneze litigiul nu a fost atrasă în proces.

Prin sentinţa civilă nr. 1973/27.06.2025, Tribunalul Alba, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecării cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea incidentului procedural.

Această instanţă, observând calitatea părţilor litigante şi domiciliul reclamantei, a apreciat că sunt deopotrivă competente să soluţioneze litigiul Tribunalul Cluj, în temeiul dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., sau Tribunalul Alba, potrivit art. 269 alin. (1) şi (2) Codul muncii.

Având în vedere că reclamanta, prin înregistrarea cererii pe rolul Tribunalului Cluj, şi-a exercitat dreptul de opţiune reglementat de art. 116 C. proc. civ., a reţinut că revine acestei instanţe competenţa de soluţionare a cauzei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Cluj competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Reclamanta, care a deţinut funcţia de judecător în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia şi este domiciliată în judeţul Alba, a învestit Tribunalul Cluj cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă/asigurări sociale.

Relevantă pentru determinarea competenţei teritoriale este participarea în proces, în calitate de pârâtă, a Curţii de Apel Alba Iulia, împrejurare care atrage aplicarea art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., conform cărora:

"(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

Norma procesuală analizată reglementează un caz de competenţă facultativă statornicind un drept de opţiune al părţii reclamante, care are posibilitatea să introducă cererea împotriva unei instanţe de judecată chiar la aceasta sau la o instanţă inferioară acesteia - aplicând regula generală în materie de competenţă - sau dreptul de a sesiza o altă instanţă competentă material, din raza unei curţi de apel învecinate.

Valorificând dreptul conferit de dispoziţiile evocate, reclamanta a învestit cu soluţionarea litigiului Tribunalul Cluj, constituit în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, învecinată Curţii de Apel Alba Iulia, în a cărei rază teritorială se află Tribunalul Alba, căruia i-ar fi revenit competenţa de soluţionare a cauzei în temeiul art. 269 alin. (2) Codul muncii, în raport cu domiciliul autoarei cererii de chemare în judecată.

Aşa fiind, titulara demersului judiciar a determinat competenţa teritorială în soluţionarea cererii, care nu mai poate fi reevaluată prin prisma reglementării de drept comun, cuprinsă în art. 269 alin. (1) şi (2) Codul muncii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 septembrie 2025.