Inadmissible appeal against recusal rejection prior to final judgment under Article 53(1) of the Code of Civil Procedure
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the appellant company against the Court of Appeal’s decision rejecting recusal motions, thereby leaving the procedural rulings on recusal in force. The dispute arose when the appellant challenged, on grounds of procedural illegality and violation of judicial impartiality, the Court of Appeal’s order which had rejected its requests to recuse judges assigned to a pending contestation for annulment. The decisive legal basis for the dismissal was Article 53(1) of the Code of Civil Procedure, which restricts the appeal against a recusal rejection to be filed only once the main case is resolved by a final decision, specifically within five days of the communication of that final judgment; because the underlying case had not yet reached a final decision at the time the appeal was filed, the right to appeal had not yet arisen, rendering the demarche inadmissible under the principle of the legality of appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 9 C. proc. civ, art. 41 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 49 alin. (2) C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissible appeal against recusal rejection prior to final judgment under Article 53(1) of the Code of Civil Procedure: The dispute arose when the appellant challenged, on grounds of procedural illegality and violation of judicial impartiality, the Court of Appeal’s order which had rejected its requests to recuse judges assigned to a pending contestation for annulment. The decisive legal basis for the dismissal was Article 53(1) of the Code of Civil Procedure, which restricts the appeal against a recusal rejection to be filed only once the main case is resolved by a final decision, specifically within five days of the communication of that final judgment; because the underlying case had not yet reached a final decision at the time the appeal was filed, the right to appeal had not yet arisen, rendering the demarche inadmissible under the principle of the legality of appeals.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to order the rejection of the appeal as inadmissible.
Procedural provision cited in the dispositive governing the resolution of the appeal regarding inadmissibility.
Full text
Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2025
Analizând actele de la dosar şi încheierea atacată, reţine următoarele:
Prin decizia civilă nr. 366/01.11.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia tardivităţii motivelor de recurs depuse la 29.08.2024 şi a respins recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 2260/08.05.2024, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca neîntemeiat.
Împotriva acestei decizii civile, S.C. A. S.R.L. a formulat contestaţie în anulare, invocând dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 şi pct. 2 C. proc. civ., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă la 12.11.2024 sub nr. x/2024.
La 04.02.2025, S.C. A. S.R.L. a formulat cereri de recuzare a membrilor completului de judecată C15 Recurs, învestit cu soluţionarea contestaţiei în anulare.
Prin încheierea din 05.02.2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins ca neîntemeiate cererile de recuzare.
Această încheiere a fost atacată cu recurs de către S.C. A. S.R.L., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi pct. 8 C. proc. civ.
Prin memoriul de recurs, din perspectiva primelor două cazuri de casare menţionate, a susţinut, în esenţă, că instanţa, reţinând în considerentele încheierii recurate, că cererile de recuzare au fost formulate în mod abuziv, cu scopul vădit de a exercita presiuni asupra judecătorilor şi de a-i determina să adopte soluţii considerate convenabile de aceştia, a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, respectiv că a încălcat regulile de procedură reglementate de art. 9 C. proc. civ., întrucât motivul de incompatibilitate absolută prevăzut de art. 41 alin. (1) C. proc. civ., invocat de aceasta, nu a fost judecat ci transformat în motivul statuat de art. 42 alin. (1) din acelaşi Cod şi, astfel, judecat în mod eronat.
În continuare, în considerarea motivului de nelegalitate prevăzut de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a afirmat că instanţa de recuzare în mod greşit a considerat că nu sunt motive de imparţialitate şi nici de incompatibilitate, deşi judecătorii care au judecat cererea de contestaţie privind suspendarea executării, au respins-o, prin încheierea din 10.02.2024, pentru aceleaşi considerente, iar subsumat ultimului motiv de casare invocat a susţinut că a fost încălcată norma de drept material înscrisă în art. 1.183 C. civ. privind buna-credinţă în negocieri şi a menţionat că părţile, inclusiv intimata, prin întâmpinări, trebuie să respecte exigenţele bunei-credinţe.
La 24.02.2025, recurenta a înaintat la dosar completări la cererea de recurs şi, invocând interesele bunei administrări a justiţiei, a solicitat casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare oricărei alte instanţe de acelaşi grad cu cea învestită, având în vedere că aceasta a respins în mod inexplicabil toate cererile formulate, fără a fi avute în vedere probele aflate la dosar.
Prin notele depuse la 19.03.2025, recurenta a invocat excepţia nulităţii absolute a deciziei nr. 82/04.03.2025, prin care a fost soluţionată cererea de contestaţie în anulare, raportat la dispoziţiile art. 49 alin. (2) C. proc. civ., care dispun că pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare.
Înscrisul înaintat la dosar la 09.04.2025 vizează o analiză comparativă a încheierii din 10.12.2024, prin care a fost respinsă cererea de suspendare a efectelor deciziei civile nr. 366/01.11.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022 şi cea din 05.02.2025, recurată în pretenta cauză.
La 08.05.2025, recurenta a solicitat anularea deciziei nr. 82/04.03.2025 printr-un înscris intitulat "ordonanţă preşedinţială", prin care a reiterat susţinerile din notele formulate la 19.03.2025.
Intimata nu a uzat de dreptul procesual de a formula întâmpinare.
Prin rezoluţia din 14.04.2025 s-a fixat termen în şedinţă publică la 24.09.2025, cu citarea părţilor.
Examinând, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului declarat în cauză, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile art. 129 din Constituţie şi ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căilor de atac, care implică nu numai că mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că însăşi exercitarea lor se realizează în condiţiile legii.
Obiectul căii de atac promovată de recurentă îl reprezintă exclusiv încheierea din 05.02.2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă asupra cererilor de recuzare, chiar dacă partea, prin înscrisurile înaintate la dosar după formularea cererii de recurs, a înţeles să invoce excepţia nulităţii deciziei nr. 82/04.03.2025, prin care a fost soluţionată cererea de contestaţie în anulare şi să solicite anulare acesteia.
În acest context, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza I C. proc. civ.:
"Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când aceasta din urmă hotărâre este definitivă încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".
Textul redat instituie condiţii speciale cu privire la momentul procesual în care poate fi promovată calea de atac împotriva încheierii de respingere a recuzării - aceasta poate fi atacată doar odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, iar atunci când hotărârea prin care s-a soluţionat pricina are caracter definitiv, calea de atac ce se poate exercita împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este aceea a recursului, în termen de 5 zile de la comunicarea respectivei hotărâri (a deciziei pronunţate în recurs).
Aşadar, în absenţa, la data promovării recursului la încheierea de respingere a cererii de recuzare, a unei hotărâri prin care să se fi soluţionat cauza, respectiv a unei hotărâri definitive, astfel cum impun dispoziţiile legale în materie, prezenta cale de atac, deşi reglementată de lege, nu este deschisă părţilor pe durata judecării cauzei în cadrul căreia au fost formulate cererile de recuzare respinse, ci doar la finalul judecăţii, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii definitive. Aşa fiind, dreptul de a declara recurs împotriva încheierii de respingere a recuzării de către ultima instanţă, se naşte numai după pronunţarea soluţiei asupra fondului, orice cale de atac declarată anterior momentului stabilit de lege fiind consecinţa exerciţiului unui drept procesual care nu s-a născut încă, ceea ce antrenează inadmisibilitatea demersului judiciar astfel exercitat.
Cum provocarea controlului judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea căii de atac în condiţiile legii, constatând că exigeneţel legate nu sunt satisfăcute în legătură cu recursul declarat de recurentă împotriva încheierii din 05.02.2025, instanţa supremă urmează să respingă calea de atac, ca inadmisibilă.
Raportat la caracterul dirimant al excepţiei de procedură a inadmisibilităţii recursului, a cărei incidenţă împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs şi a cererilor formulate de recurentă, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., raportat la art. 499 teza a II-a din acelaşi Cod, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 05.02.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2024.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 05.02.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2024.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 septembrie 2025.