Municipality’s telecom debt claim: negative conflict of jurisdiction resolved by assigning case to Pașcani Court as place of performance
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Pașcani Court, thereby rejecting the initial declination by that court in favor of the Bucharest court. The dispute involved a municipality suing a telecommunications company for unpaid debts and contract updates under a 2006 access agreement, with the core issue being whether the action constituted a general claim subject to the defendant's domicile (Art. 107 CPC) or a specific contractual execution claim allowing alternative jurisdiction at the place of performance (Art. 113(1)(3) CPC). The Court held that because the contract explicitly identified the municipality’s area as the place of performance, the plaintiff validly exercised its right under Art. 116 CPC to choose among equally competent courts, fixing jurisdiction at the Pașcani Court and precluding subsequent challenges to that choice.
Legislator headnote
AI generatedart. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ; Municipality’s telecom debt claim: negative conflict of jurisdiction resolved by assigning case to Pașcani Court as place of performance: The dispute involved a municipality suing a telecommunications company for unpaid debts and contract updates under a 2006 access agreement, with the core issue being whether the action constituted a general claim subject to the defendant's domicile (Art. 107 CPC) or a specific contractual execution claim allowing alternative jurisdiction at the place of performance (Art. 113(1)(3) CPC). The Court held that because the contract explicitly identified the municipality’s area as the place of performance, the plaintiff validly exercised its right under Art. 116 CPC to choose among equally competent courts, fixing jurisdiction at the Pașcani Court and precluding subsequent challenges to that choice.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited for the court's power to resolve the negative conflict of jurisdiction and establish the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani, la 3 aprilie 2024, sub nr. x/2024, reclamantul Municipiul Paşcani, prin Primar, în contradictoriu cu pârâta A. S.A., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 114.656 RON datorată bugetului local al Municipiului Paşcani, la 31 ianuarie 2023, reprezentând debite şi majorări restante, obligarea titularului contractului la furnizarea datelor necesare actualizării contractului nr. x din 15 februarie 2006, precum şi a cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 2142/2024 din 16 decembrie 2024, Judecătoria Paşcani a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorul 1 Bucureşti.
În pronunţarea acestei soluţii, s-a reţinut că dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, întrucât în cuprinsul contractului nr. x din 15 februarie 2006 nu se regăsesc menţiuni referitoare la locul prevăzut pentru executarea, chiar şi în parte, a obligaţiei contractuale, sau la o eventuală alegere de competenţă teritorială, iar simpla interpretare a clauzelor actului juridic nu este suficientă pentru a face aplicarea normei care reglementează cazul de competenţă teritorială alternativă.
Prin urmare, s-a reţinut că devin incidente prevederile art. 107 C. proc. civ., în raport cu sediul pârâtei situat în Bucureşti, societate care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale de ordine privată, conform art. 130 alin. (3) din acelaşi cod.
2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorul 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, instanţă care, prin sentinţa civilă nr. 4570/2025 din 16 aprilie 2025, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În considerentele acestei sentinţe, instanţa de conflict a reţinut că obiectul litigiului vizează inclusiv executarea contractului nr. x din 15 februarie 2006, în cuprinsul căruia se individualizează în concret locul executării obligaţiei contractuale, respectiv pe aria Municipiului Paşcani, aspect care deschide reclamantului posibilitatea de a uza de dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., de care s-a şi prevalat prin introducerea acţiunii la instanţa competentă teritorial potrivit art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., iar nu la instanţa în a cărei circumscripţie se află sediul pârâtului, conform art. 107 din acelaşi cod.
3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 30 iunie 2025.
Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa să judece litigiul, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani, pentru următoarele considerente:
În cauză, conflictul negativ de competenţă a fost generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la aplicarea unor norme de competenţă teritorială, prin raportare la obiectul acţiunii introductive care vizează pretenţia reclamantului derivată din executarea obligaţiilor contractuale.
Regula generală în materia competenţei teritoriale este instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."
În conformitate cu dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 din acelaşi act normativ, mai este competentă şi instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.
În considerarea acestui temei de drept care reglementează competenţa teritorială alternativă, art. 116 C. proc. civ. prevede că reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.
Astfel, în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, alegerea instanţei competente aparţine reclamantului, iar odată învestită una dintre instanţele competente teritorial alternativ, opţiunea acestuia nu poate fi contestată întrucât, prin introducerea acţiunii, s-a fixat în mod definitiv competenţa teritorială a instanţei respective.
Pe cale de consecinţă, instanţa nu mai poate să se dezînvestească prin declinarea competenţei de soluţionare a cauzei din oficiu ori la cererea pârâtului, şi nici chiar reclamantul nu mai poate reveni asupra alegerii sale, în favoarea unei alte instanţe.
Înalta Curte reţine că, prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a indicat temeiul pentru care a înţeles să introducă acţiunea pe rolul Judecătoriei Paşcani, după criteriul locului de executare al contractului, respectiv art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.
Aşadar, competenţa instanţei trebuie stabilită cu respectarea principiului disponibilităţii, în limitele deduse judecăţii de către reclamant, care a înţeles să formuleze o acţiune în pretenţii împotriva pârâtei în temeiul relaţiilor contractuale, fiind, astfel, în ipoteza unei cereri privind executarea unui contract.
Instanţa supremă constată că obiectul contractului nr. x din 15 februarie 2006 îl constituie exercitarea dreptului de acces al furnizorului de reţele de comunicaţii electronice în/pe sau sub imobilele aflate în proprietatea Municipiului Paşcani, iar punctul VI din actul juridic este denumit "Condiţiile exercitării dreptului de acces al B. S.A., prin Direcţia de Operaţiuni Zonale Iaşi, pe aria municipiului Paşcani. Drepturi şi Obligaţii ale părţilor contractante."
Prin urmare, întrucât în actul juridic menţionat mai sus este prevăzut locul executării obligaţiilor contractuale, respectiv pe aria Municipiului Paşcani, devin incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., ce instituie un caz de competenţă teritorială alternativă, şi, având în vedere că autorul demersului judiciar şi-a exercitat dreptul exclusiv de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente, conform art. 116 C. proc. civ., prin introducerea cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Paşcani, aceasta este instanţa căreia îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.
În considerarea celor anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 septembrie 2025.