Insurance liability appeal declared inadmissible as statute bars cassation in insurance matters, upholding insurer's payment order.

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2025

Asupra recursului de faţă, constată şi reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 8 februarie 2022 sub nr. x/2022, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. - Sucursala Bucureşti, a solicitat obligarea pârâtei la plata despăgubirilor datorate conform poliţei de asigurare nr. x/22.04.2021, în cuantum total de 242.415 RON; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată conform art. 3 alin. (2)1 din O.G. nr. 13/2011, de la data scadentei obligaţiei - 08.08.2021 şi până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 775 din 15 iunie 2023, pronunţată de Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus respingerea acţiunii, ca nefondată.

Prin decizia civilă nr. 185/LP din 11 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi, a fost admis apelul declarant de reclamantă împotriva hotărârii primei instanţe, a fost schimbată în tot sentinţa civilă apelată, în sensul că: a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă şi a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 242.415 RON, reprezentând debit principal, precum şi la dobânda legală penalizatoare aferentă debitului principal, calculată conform prevederilor art. 3 alin. (2)1 din O.G. nr. 13/2011, începând cu data de 08.08.2021 şi până la data plăţii effective; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 29.930,95 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 217/LP din 20 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi, a fost admisă cererea reclamantei, dispunându-se completarea dispozitivului deciziei civile nr. 185/LP din 11 octombrie 2024, în sensul că a fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei reprezentând actualizarea cu indicele de inflaţie a debitului în valoare de 242.415 RON, ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei civile nr. 185/LP din 11 octombrie 2024, pârâta a declarat recurs.

În susţinerea recursului declarat, recurenta-pârâtă susţine că hotărârea este nelegală, deoarece instanţa de apel a ignorat dispoziţiile articolului 1.270 C. civ.

Recurenta-pârâtă expune exhaustiv situaţia de fapt şi face trimiteri la dispoziţiile cotractului de asigurare încheiat cu reclamanta, concluzionând în sensul că instanţa de apel a admis apelul cu ignorarea prevederilor contractuale obligatorii pentru părţi şi întemeindu-şi soluţia pe dispoziţiile legale generale.

În enunţarea principiului forţei obligatorii a contractului, art. 1.270 C. civ. asimilează forţa contractului, forţei legii, astfel că recurenta-pârâtă arată că omisiunea instanţei de apel de a se apleca asupra convenţiei părţilor, privind calificarea situaţiilor care intră în acoperirea asigurării, lipseşte de cauză şi fundament însuşi contractul încheiat de părţi.

Mai arată recurenta-pârâtă că dispoziţiile legale se aplică numai în subsidiar, în ipoteza în care cele contractuale nu sunt suficiente şi că părţile contractului, în virtutea dreptului lor de dispoziţie, pot deroga de la normele supletive, precum sunt cele aplicate de instanţa de apel, ce reglementează condiţiile asigurării.

Recurenta-pârâtă concluzionează în sensul că instanţa nu poate interveni peste voinţa părţilor în ceea ce priveşte obiectul contractului ori alte condiţii, acestea având, potrivit art. 1.270 C. civ., putere de lege asupra raportului dintre acestea.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante, care a formulat întâmpinare, prin care a invocat, în principal excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în subsidiar, excepţia nulităţii recursului, întrucât nu s-a indicat hotărârea atacată. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat şi obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Întâmpinarea a fost comunicată la 1 septembrie 2025, iar recurenta-pârâtă nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Analizând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, neputând exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

În speţă, reclamanta a învestit Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la 8 februarie 2022, cu o cerere în materia asigurărilor.

Având în vedere că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 sus-menţionată.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 185/LP din 11 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi, în apel, într-o cerere vizând materia asigurărilor.

Prin raportare la dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018, se constată că decizia atacată este una definitivă, nesupusă recursului şi, având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului şi, în temeiul art. 496 alin. (1), raportat la art. 483 alin. (2) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil. În raport de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta-pârâtă la plata sumei de 11.816,70 RON către intimata-reclamantă, cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă A. S.R.L.

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă B. - SUCURSALA BUCUREŞTI împotriva deciziei civile nr. 185/LP din 11 octombrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi, ca inadmisibil.

Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei de 11.816,70 RON către intimata-reclamantă, cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2025.