Jurisdictional conflict over annulment of arbitral award in public procurement: application of law in force at start of arbitration versus filing of annulment

Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru Achiziţii Publice, la data de 28 februarie 2025, sub nr. x/2025, reclamantul Municipiul Târgu- Mureş, în contradictoriu cu pârâţii A. - lider asociere A.- B. - C. S.R.L. - D. S.R.L. şi E. S.A., a formulat acţiune în anulare şi cerere de suspendare a executării sentinţei arbitrale nr. 10 din 31.01.2025, pronunţate de către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în dosarul nr. x/2019, solicitând instanţei să dispună: cu titlu prealabil, suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare; pe fond: admiterea acţiunii în anulare promovate în contradictoriu cu pârâţii şi, procedând la rejudecarea acesteia în temeiul art. 613 alin. (3) C. proc. civ., anularea sentinţei atacate şi admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată; cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 608 lit. g) şi h) şi art. 612 C. proc. civ.

Prin încheierea şedinţei Camerei de Consiliu din data de 05 martie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru Achiziţii Publice a admis excepţia necompetenţei sale funcţionale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiilor civile - de litigii cu profesioniştii ale Curţii de Apel Bucureşti.

În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, că, din acţiunea în anulare şi sentinţa arbitrală contestată rezultă, pe de o parte, că părţile litigante au calitatea de profesionişti în sensul art. 3 alin. (2) C. civ., fiind consideraţi profesionişti "toţi cei care exploatează o întreprindere" şi, pe de altă parte, că procesul pendinte priveşte, în esenţă, un arbitraj declanşat la data de 05.07.2019, în legătură cu un contract de achiziţie publică, în cadrul căruia reclamantul are calitatea de autoritate contractantă.

A făcut trimitere la jurisprudenţa obligatorie a instanţei supreme, expusă prin Decizia nr. 5/2001 pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 675 din 25 octombrie 2001 şi la prevederile art. 27 C. proc. civ., reţinând că "Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisă", după cum se arată în cuprinsul art. 571 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care, legea sub care începe procesul în cazul arbitrajului este data sesizării tribunalului arbitral.

A reţinut instanţa că, în speţă, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a fost sesizată cu cererea de arbitrare la data de 05.07.2019, moment la care Legea nr. 101/2016 prevedea, la art. 53 alin. (1) indice 1, că "Litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul.".

Având în vedere dispoziţia art. 610 C. proc. civ., precum şi faptul că, potrivit art. 613 alin. (1) C. proc. civ., "Curtea de apel va judeca acţiunea în anulare în completul prevăzut de lege pentru judecata în primă instanţă", instanţa a apreciat că, în speţă, competenţa de soluţionare a acţiunii în anulare din prezenta cauză revine uneia dintre secţiile civile ale Curţii de Apel Bucureşti care judecă litigii cu profesionişti, în temeiul art. 53 alin. (1) indice 1 din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare la data de 05.07.2019.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a V-a Civile a Curţii de Apel Bucureşti, la 3 aprilie 2025 sub număr de dosar. x/2025, iar prin hotărârea nr. 38/2025 din 09 aprilie 2025, constatând că secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru Achiziţii Publice este competentă material procesual să soluţioneze cauza, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a se pronunţa astfel, pornind de la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele motive:

Fiind vorba de un litigiu care priveşte executarea unui contract de achiziţie publică, în speţă, sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 101/2016, acest act normativ special conţinând reglementări referitoare la modalitatea de soluţionarea a litigiilor de către instanţele de judecată în cadrul Capitolului VI- Secţiunea 2 şi, astfel, este aplicabil art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificat şi completat prin art. IV din Legea nr. 208/2022, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 697/12.07.2022.

A mai reţinut că, prin art. V alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 208/2022, s-a prevăzut că acest act normativ intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României şi că, de la data intrării în vigoare, se abrogă orice dispoziţii contrare. Din moment ce Legea nr. 208/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 12.07.2022, aceasta a intrat în vigoare la data de 10.09.2022, anterior introducerii cererii de chemare în judecată din dosarul de faţă, care a intervenit la 28.02.2025 şi respectiv, 05.03.2025.

Faţă de prevederile art. 24 C. proc. civ., s-a apreciat că, în aceste condiţii, conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 (forma modificată prin art. IV din Legea nr. 208/2022), competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante sau sediul social al reclamantei, prin completuri specializate în achiziţii publice.

Curtea a considerat că Decizia nr. 5/2001 pronunţată într-un recurs în interesul legii de către I.C.C.J., nu mai este de actualitate, dispoziţiile din Noul C. proc. civ. fiind diferite de cele din vechiul Cod, regulile aplicabile acestei proceduri fiind cele din primă instanţă.

Prin urmare, Curtea a considerat că pronunţarea unei sentinţe arbitrale nu conduce la concluzia că procesul în faţa instanţelor judecătoreşti a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 208/2022, prin derularea procedurii arbitrale. Dimpotrivă, a reţinut această instanţă că acţiunea în anulare este o cerere de sine stătătoare, iar procesul a început după intrarea în vigoare a Legii nr. 208/2022 prin formularea acţiunilor în anulare reunite, formulate în data de 28.02.2025 şi, respectiv, 05.03.2025 (în acest sens, exemplificând decizia nr. 1594/2014 a I.C.C.J.)

În concluzie, a apreciat că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 208/2022, competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată aparţinând Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal, prin completuri specializate în achiziţii publice.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 22 mai 2025, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., dispoziţii legale care sunt aplicabile şi în cazul ivirii acestuia în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, conform art. 136 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, pentru următoarele considerente:

Secţiile specializate aflate în conflict, au fost învestite cu un litigiu având ca obiect acţiune în anulare şi cerere de suspendare a executării sentinţei arbitrale nr. 10 din 31.01.2025, pronunţate de către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în dosarul nr. x/2019, prin care s-a soluţionat un litigiu având ca obiect pretenţii decurgând din executarea unui contract de achiziţie publică.

Înalta Curte notează că acţiunea în anulare este o cale de atac specială deschisă împotriva hotărârilor arbitrale, acestora aplicându-se legea sub care a început procesul, potrivit art. 27 C. proc. civ., după cum litigiului declanşat prin cererea de arbitrare i se aplică legea în vigoare la momentul începerii procesului arbitral, în concordanţă cu art. 24 C. proc. civ.

Potrivit regulii care guvernează procesul civil în privinţa aplicării în timp a normelor de drept procesual civil, menţionată de art. 24 din C. proc. civ., faza judecăţii, în întregul ei, este guvernată de dispoziţiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia.

În cazul litigiilor arbitrale soluţionate prin arbitraj instituţionalizat, data începerii procedurii arbitrale este data înregistrării cererii la secretariatul instituţiei arbitrale, similar cu reglementarea art. 192 alin. (2) C. proc. civ., care dispune că procesul începe prin înregistrarea cererii la instanţă, în condiţiile legii.

Potrivit art. 613 alin. (1) C. proc. civ., acţiunea în anulare se va judeca de curtea de apel în completul prevăzut de lege pentru judecata în primă instanţă, rezultând astfel că, în cauza care a generat conflictul, competenţa materială procesuală a secţiei sau completului din cadrul curţii de apel în circumscripţia căreia a avut loc arbitrajul este derivată din cea prevăzută de lege pentru judecata în primă instanţă.

Având în vedere că litigiul arbitral vizează executarea unui contract de achiziţie publică, în temeiul art. 613 alin. (1) C. proc. civ., competenţa se determină în raport cu dispoziţiile Legii nr. 101/2016, forma în vigoare la data introducerii cererii de arbitrare - 05.07.2019.

Se constată, astfel, că sunt incidente prevederile art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, forma în vigoare la data sesizării instanţei arbitrale, 05.07.2019.

În raport cu aceste elemente, instanţa supremă reţine că determinarea competenţei materiale procesuale a secţiei sau completului din cadrul curţii de apel este derivată din cea prevăzută de lege pentru judecata în primă instanţă, iar în cauză, în temeiul art. 613 alin. (1) C. proc. civ., aceasta se realizează raportat la art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016.

Aşadar, aceasta aparţine secţiei civile specializate în litigii cu profesionişti, dat fiind că dispoziţiile evocate dispuneau, în forma în vigoare la 05.07.2019- data înregistrării acţiunii arbitrale- că:

"Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante. (...)".

În considerarea tuturor celor anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 613 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2025.