Finality of appellate judgments in administrative contract disputes under Law 101/2016 precluding cassation appeal

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra recursului, din actele dosarului, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la 2 septembrie 2021 pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu Municipiul Constanţa prin Primar, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 660.220,08 RON, reprezentând contravaloarea TVA-ului aferent facturii nr. x/26.03.2021, în cuantum de 2.750.917 RON.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Codul fiscal, prevederile contractului de salubrizare nr. x/09.05.2008, art. 1.270 şi următoarele C. civ., art. 1.516 C. civ., art. 26 din Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, Ordinul ANRSC nr. 109/2007.

Prin încheierea din 20.12.2021 s-a dispus scoaterea dosarului de pe rol şi înaintarea sa către Tribunalul Tulcea în vederea soluţionării, ca urmare a admiterii cererii de strămutare a cauzei, dispusă prin sentinţa civilă nr. 29/CA/25.11.2021 pronunţată de către Curtea de Apel Constanţa.

Prin încheierea nr. 412/2022 din 25 martie 2022 Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal - Completul contencios administrativ a admis excepţia de necompetenţă funcţională a completului pentru judecarea cauzelor în contencios administrativ.

Prin încheierea din 19 mai 2022 Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal - Completul civil - a respins excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei civile - Completul specializat în materie civilă din cadrul Tribunalului Tulcea, ca nefondată.

Prin sentinţa civilă nr. 1584/2022 din 6 decembrie 2022 - Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii, ca nefondată.

A fost admisă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, cu consecinţa respingerii acţiunii.

2. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A. S.R.L.

De asemenea a declarat recurs incident pârâtul Municipiul Constanţa prin Primar.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2024 Curtea de de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi a stabilit că, în cauză, calea de atac prevăzută de lege împotriva sentinţei tribunalului este apelul şi a amânat cauza pentru ca reprezentanţii părţilor să formuleze şi să depună la dosar precizări cu privire la căile de atac formulate conform calificării instanţei.

Prin decizia civilă nr. 72/LP din 13 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi a fost admis apelul incident formulat de pârât, fiind schimbată, în tot, sentinţa apelată, în sensul admiterii excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi respingerii cererii ca inadmisibilă.

A fost respins apelul principal formulat de reclamantă ca nefondat.

3. Împotriva acestei decizi a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

În dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., s-a invocat înţelegerea eronată a obiectului cererii, în mod eronat instanţa de apel însuşindu-şi necritic afirmaţia părţii adverse în sensul că se putea cere lămurirea titlului executoriu în cadrul procedurii contenciosului administrativ. Potrivit recurentei, TVA -ul solicitat în cadrul prezentului litigiu nu reprezintă accesorii la penalităţile acordate prin decizia nr. 4/2018 a Curţii de Apel Iaşi, în mod nelegal fiind admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Totodată, susţinând incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a reiterat faptul că obiectul cererii nu este plata unor accesorii la sumele stabilite definitiv prin procedura specială reglementată de art. 24 din Legea nr. 554/2004, astfel cum greşit s-a reţinut, ci plata TVA, pe calea dreptului comun, astfel că, în cauză, dezlegările instanţei de apel au valoarea unor considerente străine de natura litigiului.

Dezvoltând motivul de recurs de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a invocat aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 1.270 C. civ., pct. 36 lit. a) din Normele metodologice din 2016 de aplicare a Codul fiscal 2015. Astfel, contrar celor reţinute de instanţa de apel, cererea dedusă judecăţii este admisibilă, existând calea unei acţiuni de drept comun pentru plata TVA-ului aferent sumei de 2.750.917 RON, reprezentând ajustarea tarifelor de salubrizare cu indicele de 20,35% pentru perioada octombrie 2011- februarie 2012.

La data de 30 iulie 2024 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimatul-pârât Municipiul Constanţa prin Primar, prin care s-a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului. În subsidiar, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

La termenul de judecată din 29 octombrie 2024 a fost încuviinţată cererea de amânare pentru imposibilitate de prezentare formulată de reprezentantul convenţional al intimatului-pârât, acordându-se termen de judecată la 21 ianuarie 2025.

4. Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată prin întâmpinare, reţine următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, pot exercita doar căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457, care prevede că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 660.220,08 RON, reprezentând contravaloarea TVA-ului aferent facturii nr. x/26.03.2021, litigiul derivând din executarea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare prin concesiune nr. x, încheiat între părţi la data de 09.05.2008, în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică.

Înalta Curte notează că, în primă instanţă, prin încheierea nr. 412/2022 din 25 martie 2022, Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal - Completul contencios administrativ, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, a admis excepţia de necompetenţă funcţională a completului pentru judecarea cauzelor în contencios administrativ şi a trimis dosarul la un complet specializat în materie civilă.

De asemenea, prin încheierea din 19 mai 2022 Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal - Completul civil - a respins excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei civile - Completul specializat în materie civilă din cadrul Tribunalului Tulcea, ca nefondată, reţinându-se că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, competenţa aparţinând instanţei civile.

Se impune observaţia că aceste dezlegări, întrucât au fost date prin hotărâri definitive pronunţate în interiorul litigiului, se bucură de autoritate de lucru judecat şi nu mai pot fi contrazise în raport cu dispoziţiile art. 430 alin. (1) C. proc. civ., fiind atrasă, astfel, incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 101/2016.

În consecinţă, învestită cu soluţionarea recursurilor declarate de părţi, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi a stabilit la termenul de judecată din 10 ianuarie 2024, astfel cum a fost consemnat în încheierea de şedinţă, că, în speţă, calea de atac prevăzută de lege împotriva sentinţei primei instanţe este apelul, care se formulează în termen de 10 zile, aşa cum rezultă şi din dispozitivul primei instanţe. S-a arătat că Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal - Completul contencios administrativ, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei de contencios administrativ şi a trimis cauza către secţia civilă, în apel nefiind contestată competenţa instanţei civile, cu consecinţa definitivării acestui aspect. De asemenea, s-a arătat că, la data introducerii acţiunii, 02.09.2021, calea de atac prevăzută pentru acţiunile având ca obiect executarea contractelor de achiziţie publică era apelul.

Încheierea din 10 ianuarie 2024 nu a fost atacată, recursul părţii vizând numai decizia civilă nr. 72/LP din 13 martie 2024 prin care au fost soluţionate apelurile părţilor.

Prin urmare, faţă de argumentele mai sus expuse şi, în raport cu data declanşării procesului, 02.09.2021, rezultă că sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1)1 şi art. 55 alin. (3)1 din Legea nr. 101/2016, aşa cum aceasta a fost modificată prin O.U.G. nr. 114/2020 în vigoare de la 13 iulie 2020.

Astfel, potrivit art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, "Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul" iar, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3)1 din aceeaşi lege, "Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1)1 poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară. (...)".

Din textele legale anterior evocate, rezultă că hotărârile pronunţate în litigiile privind executarea contractelor administrative pot fi atacate numai cu apel, fiind incidente dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., în conformitate cu care "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Prin urmare, fiind suprimată calea de atac a recursului, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Menţionarea în dispozitivul deciziei recurate a căii de atac a recursului nu este de natură să confere recurentei dreptul de a ataca hotărârea, întrucât recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalităţii reglementat de art. 457 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 72/LP din 13 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi.

Totodată, referitor la cererea intimatului-pârât Municipiul Constanţa prin Primar privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu art. 452 C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".

Prin raportare la această dispoziţie legală, aplicabilă şi în recurs potrivit art. 494 C. proc. civ., Înalta Curte constată că intimatul-pârât nu a depus la dosarul cauzei dovezi privind efectuarea cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, Înalta Curte va respinge cererea intimatului-pârât Municipiul Constanţa prin Primar privind acordarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 72/LP din 13 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi.

Respinge cererea intimatului-pârât MUNICIPIUL CONSTANŢA, PRIN PRIMAR privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2025.