Insurance damages appeal inadmissible; time-barred claim stands as final.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the claimant's appeal as inadmissible, thereby leaving in force the Court of Appeal's decision that had upheld the insurer's limitation defense and dismissed the damages claim as time-barred. The underlying dispute was a tort/insurance claim brought under the insurance law (Law No. 136/1995) against insurers and others for moral damages following the claimant's son's death. The Court held that the appeal was barred because, under Article 483(2) of the Civil Procedure Code, decisions rendered in insurance matters are not subject to appeal, a rule applied as the action was filed after the amendments of Law No. 310/2018 came into force; consequently, the appellate decision was final and the appeal was inadmissible under Articles 457(1) and 496(1) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ, art. 457 din C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ; Insurance damages appeal inadmissible; time-barred claim stands as final: The underlying dispute was a tort/insurance claim brought under the insurance law (Law No. 136/1995) against insurers and others for moral damages following the claimant's son's death. The Court held that the appeal was barred because, under Article 483(2) of the Civil Procedure Code, decisions rendered in insurance matters are not subject to appeal, a rule applied as the action was filed after the amendments of Law No. 310/2018 came into force; consequently, the appellate decision was final and the appeal was inadmissible under Articles 457(1) and 496(1) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the appeal as inadmissible.
Ground for inadmissibility because the case falls within the insurance matter excluded from appeal.
Applied to enforce the legality principle of appeals, supporting the inadmissibility ruling.
Full text
Şedinţa publică din data de 11 iunie 2025
Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş , secţia Civilă la 30.01.2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii S.C. B. S.A. - Sucursala Piteşti, B. S.A., C. şi S.C. D. S.R.L., solicitând ca aceştia să fie obligaţi să-i plătească suma de 50.000 euro, în echivalent RON, la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii, cu titlu de daune morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin decesul fiului său, E., dobânda legală de la 30.10.2011 şi până la plata efectivă, precum şi cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinare, S.C. B. S.A. a invocat excepţiile prescripţiei dreptului material la acţiune şi autorităţii de lucru judecat, iar în subsidiar, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Sesizat prin declinarea competenţei de către Tribunalul Argeş, secţia Civilă, prin sentinţa civilă nr. 56/27.01.2021, Tribunalul Specializat Argeş a pronunţat sentinţa nr. 469/01.11.2023, prin care a respins atât excepţiile, cât şi cererea, ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentinţe, A. a declarat apel, iar S.C. B. S.A. - Sucursala Piteşti, apel incident.
Prin decizia nr. 267/A-CINT/19.06.2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondat apelul principal, a admis apelul incident şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâtă şi, în consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată ca prescrisă.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs A., solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei instanţei de apel, spre rejudecare.
În motivare, a susţinut că, prin hotărârea dată, instanţa de apel a încălcat sau a aplicat greşit normele de drept material; a invocat, astfel, cazul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin întâmpinare, intimata S.C. B. S.A. - Sucursala Piteşti a invocat excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului - având în vedere că aceasta primează excepţiei nulităţii, întrucât vizează legalitatea învestirii instanţei de recurs, iar în situaţia admiterii ei, soluţionarea excepţiei nulităţii va fi de prisos - Înalta Curte reţine următoarele:
Consacrat în art. 129 din Constituţie şi reglementat infraconstituţional în art. 457 din C. proc. civ., principiul legalităţii căilor de atac, regulă fundamentală a procesului civil, presupune că părţile pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, doar de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Cum acţiunea de faţă a fost introdusă la 30.01.2020, după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018, sunt aplicabile modificările operate prin aceasta în privinţa regimului juridic al căilor de atac.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate (...) în cererile pronunţate în materia asigurărilor (…)."
Acest text legal suprimă dreptul la recurs împotriva hotărârilor pronunţate în materiile pe care le enumeră expres şi limitativ, inclusiv în cea a asigurărilor, căreia îi este circumscrisă acţiunea de faţă, formulată în baza Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.
Ca atare, excepţia inadmisibilităţii este întemeiată, întrucât acţiunea formulată în cauză se fundamentează pe un raport juridic circumscris materiei asigurărilor, în sensul art. 483 alin. (2) C. proc. civ.
Prin urmare, reţinând că, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., decizia nr. 267/A-CINT/19.06.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal este definitivă de la data pronunţării, Înalta Curte, dând eficienţă art. 457 alin. (1) şi art. 483 alin. (2) C. proc. civ., va respinge, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 267/A-CINT/19.06.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2025.