Consumer’s appeal against final appellate ruling inadmissible under Article 483(2) Civil Procedure Code; appellate judgment stands.

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2025

Asupra recursului, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 22 martie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B.., să se constate că este unicul utilizator al numărului de telefon fix x, portat în reţeaua pârâtei cu codul de client 235431932, în baza contractului pe perioadă nedeterminată cu seria x nr. x încheiat la data de 15.11.2012; obligarea pârâtei să reconecteze numărul de telefon fix x şi să-i predea accesul la reţeaua de telefonie prin folosirea numărului de telefon fix indicat; obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2.000 RON, constând în contravaloarea facturilor emise în ultimii şase ani şi plătite pentru servicii inexistente, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate prevederile C. civ., cele ale Legii nr. 193/200, dreptul comunitar şi principiile în care îşi are sediul materia.

La 11 octombrie 2021, reclamantul a formulat cerere modificatoare/precizatoare, prin care a indicat că cererea introductivă este formulată în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi a completat cererea iniţială cu un nou capăt de cerere, respectiv obligarea pârâtelor la plata daunelor morale suferite în cuantum de 5.000.000 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 2954/2022 din 05 decembrie 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu aceasta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins excepţia decăderii din dreptul de a formula cerere modificatoare; a admis excepţia inadmisibilităţii referitor la petitul 1; a respins excepţia necompetenţei materiale şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, ca neîntemeiate; a respins cererea de chemare în judecată, modificată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 23 mai 2024, sub acelaşi nr. de dosar.

Prin decizia civilă nr. 1226A din 19 septembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins apelul formulat de apelantul-reclamant, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel, cu obligarea intimatelor-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, recurentul-reclamant a arătat, în esenţă, că sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 martie 2025, intimata-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, solicitând admiterea acesteia şi respingerea recursului, ca inadmisibil.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 23 ianuarie 2025 iar, prin rezoluţia din 5 mai 2025, s-a fixat termen de judecată la 11 iunie 2025.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac, potrivit căruia părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar, în C. proc. civ., în art. 457.

În speţă, prin acţiunea introductivă reclamantul A., invocând calitatea sa de consumator, a solicitat să se constate că este unicul utilizator al numărului de telefon fix x, obligarea pârâtei să reconecteze numărul de telefon fix x şi accesul la reţeaua de telefonie a acesteia prin folosirea numărului de telefon fix, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2.000 RON constând în contravaloarea facturilor emise în ultimii şase ani şi acordarea unor daune morale, întemeiate pe o pretinsă faptă culpabilă a intimatei B. S.A., în calitate de operator economic în domeniul serviciilor de telefonie, acţiune întemeiată în mod expres pe dispoziţiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumator.

Aşadar, obiectul, cauza şi temeiul juridic al acţiunii relevă că prezentul proces se circumscrie materiei protecţiei consumatorilor, în sensul art. 483 alin. (2) din C. proc. civ.

Totodată, observând că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, respectiv la 22 noiembrie 2022, notează instanţa supremă că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Astfel, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Acest text de lege enumeră litigiile în care este suprimată calea de atac a recursului, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel. Printre aceste litigii se regăsesc şi cele pronunţate în materia protecţiei consumatorilor.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 1226A din 19 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, împotriva căreia s-a declarat prezenta cale de atac, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I raportat la art. 634 alin. (2) din C. proc. civ., după cum în mod corect a menţionat şi instanţa de apel în dispozitivul acesteia, nesusceptibilă de exerciţiul căii de atac a recursului.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1226A din 19 septembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1226A din 19 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 iunie 2025.