Negative conflict of jurisdiction in pension litigation: territorial competence of Romanian courts for claimants domiciled abroad

Şedinţa publică din data de 4 iunie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi la 4 septembrie 2024, sub nr. x/2024, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 360958 din 25 iunie 2024, emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Mureş, solicitând anularea în parte a acesteia şi obligarea intimatei să emită o nouă decizie în care să i se calculeze în mod corect pensia comunitară la care este îndreptăţit.

La termenul de la 27 ianuarie 2025, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, din oficiu, a invocat excepţie necompetenţei sale teritoriale, în raport de dispoziţiile art. 129 din Legea nr. 360/2023 şi faţă de precizările contestatorului în sensul că locuieşte şi munceşte în Germania.

Prin sentinţa civilă nr. 132/2025 din 27 ianuarie 2025, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

În esenţă, Tribunalul Iaşi a reţinut că a fost învestit cu soluţionarea unui litigiu din materia asigurărilor sociale, iar competenţa se stabileşte potrivit art. 153 şi art. 154 din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost preluate de art. 130 din Legea nr. 360/2023. A mai reţinut că reclamantul domiciliază în Germania, iar copia cărţii de identitate eliberate de statul român era expirată din anul 2022. Faţă de existenţa elementului de extraneitate, tribunalul a apreciat că devin incidente dispoziţiile art. 1066 alin. (1) şi art. 1072 C. proc. civ., iar instanţa competenţă este Tribunalul Bucureşti.

Ca urmare, dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti.

La termenul de la 7 aprilie 2025, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 2531 din aceeaşi dată, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia

În esenţă, Tribunalul Bucureşti a reţinut că, în cazul litigiilor din materia asigurărilor sociale, competenţa revine instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul, conform art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 130 din Legea nr. 360/2023. Faţă de faptul că din conţinutul actului de identitate rezultă că domiciliul reclamantului este în circumscripţia administrativ teritorială a Tribunalului Iaşi, instanţa a apreciat că acesta este tribunalul competent să soluţioneze cauza.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Iaşi competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Tribunalul Iaşi, secţia I civilă şi Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Instanţa supremă reţine că instanţele au fost învestite cu soluţionarea unui litigiu din materia asigurărilor sociale, ce are ca obiect contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei nr. 360958 din 25 iunie 2024, emise de intimata Casa Judeţeană de Pensii Mureş. Mai reţine că autorul demersului judiciar a solicitat calcularea corectă a pensiei comunitare întrucât lucrează şi locuieşte în Germania.

Conform prevederilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, reluate de art. 130 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cererile îndreptate împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.

Potrivit art. 91 C. proc. civ., "Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate."

Din copia cărţii de identitate aflate la dosarul Tribunalului Bucureşti reiese că domiciliul reclamantului este în Municipiul Iaşi şi că actul de identitate este valabil până la 3 august 2031.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 iunie 2025.