Territorial jurisdiction in professional-consumer debt recovery: exclusive competence at consumer's legally registered domicile despite factual residence elsewhere

Şedinţa publică din data de 6 mai 2025

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea cu valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Oraviţa la data de 15 aprilie 2024 la, sub nr. x/2024, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata sumei de 784,14 RON, reprezentând debitul principal, a sumei de 72,81 RON, reprezentând penalităţi de întârziere pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, calculate de creditorul iniţial asupra valorii totale a facturilor, dobândă legală penalizatoare (dobândă legală + 4%) de la data cesiunii 30.03.2022. Totodată, a solicitat şi suma de 65,79 RON reprezentând daune reziliere/taxei reziliere şi echipamente. A mai solicitat cheltuieli de judecată.

În drept, cererea este întemeiată pe art. 1026 şi următoarele C. proc. civ., art. 1566 şi următoarele C. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1255 din 11 octombrie 2025, Judecătoria Oraviţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocate din oficiu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Turda.

În motivare, această instanţă a reţinut că reclamanta este profesionist, iar pârâta, consumator, conform prevederilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

A reţinut în cauză o competenţă exclusivă, potrivit art. 121 C. proc. civ., care prevăd că cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.

În acest sens, a reţinut că noţiunea de domiciliu, contrar terminologiei folosite de legiuitor, se referă în realitate la locuinţa obişnuită - respectiv reşedinţa de fapt. Din această perspectivă, instanţa a dispus din oficiu verificări în sistemul D.E.P.A.B.D. şi a luat în considerare domiciliul membrilor familiei pârâtului, iar procedura de citare a fost întotdeauna îndeplinită legal la domiciliul membrilor de familie ai pârâtului, respectiv, domiciliul de fapt, Muntele Băişorii, comuna Băişoara, nr. 117A, judeţul Cluj. În schimb, citarea pârâtului la domiciliul său legal a fost de fiecare dată efectuată nelegal .

Aplicând criteriul legal de competenţă amintit anterior, respectiv domiciliul consumatorului în accepţiune faptic, a conchis că revine Judecătoriei Turda competenţa, întrucât din informaţiile aflate la dosar reiese că pârâtul locuieşte în Muntele Băişorii, comuna Băişoara, nr. 117A, judeţul Cluj.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Turda, prin sentinţa civilă nr. 2005/2025 din 28 martie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Turda, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a apreciat că pârâtul a declarat organelor administrative competente, respectiv la serviciile publice de evidenţă a persoanei că domiciliul său este în judeţul Caraş Severin, fiindu-i astfel emis actul de identitate.

Totodată, schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală, iar această intenţie poate rezulta din orice alte împrejurări de fapt, dacă această intenţie nu a fost declarată organelor administrative competente. Or, în cauză, a reţinut că nu rezultă că pârâtul ar fi avut intenţia de a-şi stabili domiciliul la adresa din Muntele Băişorii, nr. 117 A, judeţul Cluj. În acest sens instanţa a reţinut că procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată nu a fost legal îndeplinită la această adresă la data de 24 iulie 2024, astfel cum reiese din procesul-verbal de la dosar Judecătoria Oraviţa. De asemenea, nici procedura de comunicare a sentinţei nr. 1255/2024 şi cea de citare pentru termenul de judecată din data de 28 februarie 2025 nu a fost legal îndeplinită la această adresă. Faptul singular că soţia sa are stabilit domiciliul la această adresă nu denotă intenţia pârâtului de a-şi schimba domiciliul la adresa din Muntele Băişorii, nr. 117 A, jud. Cluj.

Faţă de aceste considerente, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oraviţa.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Oraviţa şi Judecătoria Turda şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei şi, deşi ambele instanţe au stabilit judicios că în cauză sunt incidente dispoziţiile cuprinse în art. 121 C. proc. civ., ivirea prezentului conflict negativ de competenţă a fost generată de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la domiciliul pârâtului. Judecătoria Oraviţa a avut în vedere domiciliul familiei pârâtului, iar Judecătoria Turda a luat în considerare domiciliul pârâtului la data sesizării instanţei, respectiv 15 aprilie 2024, aşa cum figurează acesta în evidenţele de stare civilă.

Obiectul acţiunii îl constituie cererea cu valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Oraviţa la data de 15 aprilie 2024 la, sub nr. x/2024, întemeiată în drept pe art. 1026 şi următoarele C. proc. civ., iar potrivit dispoziţiilor art. 1028 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei, competenţa teritorială fiind stabilită potrivit dreptului comun.

În cauză, raportat la obiectul litigiului, sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., conform cărora "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

Potrivit verificărilor efectuate în baza de date DEPAB de către prima instanţă sesizată, pârâtul B. are domiciliul în judeţul Caraş Severin începând cu data de 22 februarie 2016.

Prin urmare, cum la data sesizării instanţei (15 aprilie 2024) pârâtul avea domiciliul în circumscripţia Judecătoriei Oraviţa, aceasta este instanţa competentă conform art. 121 C. proc. civ., să soluţioneze cauza.

Înalta Curte mai reţine că din actele şi lucrările dosarului nu rezultă că pârâtul şi-a schimbat domiciliul, chiar şi în fapt, la adresa din Muntele Băişorii, nr. 117 A, judeţul Cluj, iar faptul că soţia sa are stabilit domiciliul la această adresă nu denotă intenţia pârâtului de a-şi schimba domiciliul în aceeaşi locaţie.

Este important de precizat şi faptul că procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată şi ulterior, a sentinţei pronunţate de prima instanţă nu a fost legal îndeplinită la adresa din judeţul Cluj, argument care sprijină concluzia că, în fapt, pârâtul nu domiciliază la respectiva adresă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oraviţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oraviţa.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 mai 2025.