Presidential ordinance request; nullity of recourse for failure to plead statutory illegality grounds
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (ICCJ) ordered the annulment of the appeal (recurs) filed by the claimant, resulting in the final confirmation of the Court of Appeal's decision that dismissed the appeal for peremption, effectively leaving the lower court's dismissal of the initial complaint in force. The case involved a civil proceeding where the claimant requested the President of Romania to issue a presidential ordinance, a claim that was initially dismissed for lack of motivation and stamp duty, with the appeal subsequently deemed perempted because the deadline was missed. The decisive legal basis for the ICCJ's decision was the nullity of the recourse under Article 489 of the Code of Civil Procedure, as the appellant failed to articulate specific grounds of illegality required by Article 488, submitting instead general factual grievances that constitute merits arguments rather than permissible legal challenges in an extraordinary appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 487 C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) C. proc. civ; Presidential ordinance request; nullity of recourse for failure to plead statutory illegality grounds: În condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 6 mai 2025, cu citarea părţii, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare, cu prioritate asupra excepţiei nulităţii recursului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 mai 2025
Asupra cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului:
1. Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 20 aprilie 2023 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Preşedintele României, B., C. şi Guvernul României, a solicitat emiterea unei ordonanţe preşedinţiale.
Cererea nu a fost motivată nici în fapt şi nici în drept.
Prin rezoluţia din data de 21 aprilie 2023, instanţa a pus în vedere reclamantului ca, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, să depună înscrisurile doveditoare în copie certificată şi să achite taxa de timbru în valoare de 200 RON.
2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă:
Prin încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a anulat cererea de chemare în judecată.
Prin încheierea de şedinţă din 19 martie 2024, Tribunalul Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare formulată de către reclamantul A. în temeiul art. 200 alin. (5) - alin. (7) C. proc. civ.
3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel:
Prin decizia nr. 168A din 5 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost constatat perimat apelul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 19 martie 2024 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
4. Calea de atac formulată în cauză:
Împotriva deciziei nr. 168A din 5 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, petentul A. a declarat recurs.
În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-petent a prezentat aspecte ce ţin de fondul litigiului, expunându-şi nemulţumirea faţă de soluţiile pronunţate în cauză.
5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (20 aprilie 2023), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.
În condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 6 mai 2025, cu citarea părţii, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare, cu prioritate asupra excepţiei nulităţii recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., a cărei analiză este prioritară faţă de prevederile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."
Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidenţiate, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Prin cererea de recurs, recurentul-petent şi-a expus dezacordul faţă de soluţiile pronunţate în cauză de instanţele fondului, prezentând detaliat situaţia de fapt şi motivele pentru care se judecă de 34 de ani.
Înalta Curte constată că prin memoriul de recurs nu se deduc judecăţii critici legate de argumentele avute în vedere de instanţa devolutivă şi nu se combate, prin invocarea vreunui motiv de recurs, soluţia pronunţată de instanţa de apel care a constatat perimarea cererii de apel. Susţinerile recurentului vizează, în fapt, aspectele circumstanţiale ale cauzei, astfel încât nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.
Nemulţumirile generale ale părţii faţă de soluţia pronunţată şi susţinerile recurentului vizând aspectele circumstanţiale ale cauzei, astfel cum au fost formulate, nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar.
Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează o examinare a hotărârii atacate sub aspectul legalităţii acesteia, instanţa de recurs verifică, pe baza unor critici circumscrise prevederilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale. Drept urmare, această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.
Cum susţinerile recurentului-petent nu reprezintă critici concrete de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, aşa cum deja s-a menţionat, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 168A din 5 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 mai 2025.