Revision of rent debt judgment rejected as time-barred; appellant ordered to pay costs

Şedinţa publică din data de 6 mai 2025

Asupra cauzei, reţine următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 19 iulie 2019 pe rolul Judecătoriei Călăraşi, sub dosar nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei S.C. Steroli S.R.L. la plata sumei de 39.600 RON, reprezentând contravaloarea chiriei neachitate, aferente intervalului iulie 2016- iulie 2019, conform contractului de închiriere nr. x/22.01.2003, precum şi actualizarea sumei de 39.600 RON, cu dobânda legală, calculată de la scadenţa creanţei şi până la momentul plăţii efective.

Pârâta S.C. Steroli S.R.L. a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat să se constate încetat de drept contractul de închiriere înregistrat sub nr. x/22.01.2003.

2. Hotărârea instanţei de fond:

Prin sentinţa civilă nr. 727 din 31 martie 2021, Judecătoria Călăraşi a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta S.C. Steroli S.R.L..

A respins, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâta S.C. Steroli S.R.L. în contradictoriu cu reclamanta A..

A dispus obligarea pârâtei-reclamante la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 39.600 RON reprezentând contravaloarea chiriei aferente perioadei iulie 2016 - iulie 2019, conform contractului de închiriere nr. x/22.01.2003.

A dispus obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare, conform art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, aferentă sumelor datorate cu titlu de chirie lunară în valoare de 1.100 RON datorată în perioada iulie 2016- iulie 2019 de la scadenţă până la plata efectivă.

A dispus obligarea pârâtei-reclamante la plata către reclamanta-pârâta a sumei de 4067 RON, datorată cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

3. Hotărârea instanţei de apel:

Prin decizia civilă nr. 514 din 30 martie 2023, Tribunalul Călăraşi a admis apelul, a schimbat în tot sentinţa şi, rejudecând, a admis cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă S.C. Steroli S.R.L., în contradictoriu reclamanta-pârâtă A..

A constatat încetat contractul de închiriere înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice Călăraşi sub nr. x/22.01.2003.

A respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta-pârâtă A. în contradictoriu cu pârâta-reclamantă S.C. Steroli S.R.L..

A obligat pe intimata A. la plata către apelanta S.C. Steroli S.R.L. a sumei de 7561 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (fond şi apel).

3. Hotărârea instanţei de recurs:

Prin decizia civilă nr. 927 R din 9 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 514 din 30 martie 2023 pronunţată de Tribunalul Călăraşi.

A casat decizia recurată şi, rejudecând, a respins apelul, ca nefondat.

A obligat pe intimată la plata către recurentă a sumei de 906 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

4. Cererea de revizuire formulată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 927 R din 9 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pârâta S.C. Steroli S.R.L. a formulat cerere de revizuire şi cerere de repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire.

În susţinerea cererii de repunere în termenul de revizuire, revizuenta a arătat că, în lipsa comunicării deciziei revizuite, nu putea anticipa motivele pe care instanţa de recurs le-a avut în vedere în pronunţarea soluţiei de anulare a hotărârii instanţei de apel.

Cu privire la cererea de revizuire, după prezentarea aspectelor ce ţin de fondul litigiului şi a hotărârilor pronunţate în cauză, revizuenta a arătat că motivele de recurs formulate de recurenta-reclamantă A. nu erau fondate, întrucât atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziei nr. 772 din 25 iunie 20215 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2012 aveau putere de lucru judecat şi erau obligatorii în pronunţarea deciziei a cărei revizuire o solicită.

A mai arătat că instanţa de recurs a înlăturat probele din apel, respectiv analiza titlurilor de proprietate ce au făcut obiectul expertizei judiciare topo.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 185 alin. (1) teza a II-a, art. 186 alin. (1), art. 248 alin. (1), art. 430 alin. (1) şi alin. (2), art. 461 alin. (2), art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 511 alin. (1) pct. 8 şi art. 513 alin. (4) C. proc. civ.

5. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cererea de revizuire întemeiată pe cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 11 martie 2025.

Prin rezoluţia completului aleatoriu învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată la data de 6 mai 2025, când instanţa a rămas în pronunţare cu prioritate asupra cererii de repunere în termen şi asupra excepţiei tardivităţii cererii de revizuire.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea de repunere în termen şi cererea de revizuire din perspectiva tardivităţii, Înalta Curte constată următoarele:

În ceea ce priveşte cererea de repunere în termenul de declarare a revizuirii, formulată de revizuenta S.C. Steroli S.R.L., se constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 186 C. proc. civ., "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. (3) În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac."

Din interpretarea acestor dispoziţii legale reiese că, pentru a putea fi dispusă repunerea în termen, este necesar să fie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, respectiv, ca partea să nu fi respectat un termen procedural imperativ, nerespectarea termenului să fie cauzată de motive temeinic justificate şi dovedite, împrejurarea care a împiedicat partea să-şi exercite dreptul în termen să se fi produs înăuntrul acestuia, iar partea să formuleze cererea de repunere în termen şi să îndeplinească actul de procedură neexercitat în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării sau, în cazul exercitării căilor de atac, în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac.

Aşadar, dacă se solicită repunerea în termenul de exercitare a unei căi de atac, atât cererea de repunere în termen, cât şi cererea de exercitare a căii de atac trebuie să fie făcute în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac.

În cauză, în motivarea cererii de repunere în termen (formulată chiar prin cererea de revizuire), revizuenta a susţinut că, în lipsa comunicării deciziei revizuite, nu a avut cunoştinţă de considerentele pe care instanţa de recurs le-a avut în vedere în pronunţarea soluţiei de anulare a hotărârii instanţei de apel.

Examinând cererea de repunere în termen din perspectiva termenului de formulare, se constată că repunerea în termenul de revizuire s-a solicitat în cuprinsul cererii de revizuire depuse la poştă la data de 4 martie 2025 (plic dosarul de revizuire), iar, faţă de motivele invocate în susţinerea cererii, "încetarea împiedicării" ar fi intervenit, din perspectiva revizuentei, odată cu data comunicării deciziei a cărei revizuire se solicită.

Cum hotărârea revizuită a fost comunicată revizuentei la 3 februarie 2025, iar termenul de formulare a cererii de repunere în termen în cazul exercitării căilor de atac are aceeaşi durată cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac, având în vedere dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ce stabilesc că termenul de revizuire este de o lună, se constată că cererea de repunere în termenul de revizuire (depusă la poştă la 4 martie 2024) a fost făcută cu încălcarea termenului procedural, care a expirat la data de 3 martie 2025.

Termenul de o lună (care nu este totuna cu termenul de 30 de zile) se calculează potrivit art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., conform căruia, atunci când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.

În consecinţă, faţă de argumentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca tardivă, cererea formulată de revizuenta S.C. Steroli S.R.L. de repunere în termenul de formulare a revizuirii.

Având în vedere soluţia pronunţată asupra cererii de repunere în termen, Înalta Curte urmează a analiza cererea de revizuire în raport de excepţia tardivităţii, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară.

Obiectul căii extraordinare de atac îl reprezintă decizia civilă nr. 927 R din 9 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, cu privire la care se solicită retractarea, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 511 alin. (10 pct. 8 C. proc. civ., "termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut de 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."

În dreptul procesual civil, căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică. În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Prin urmare, termenul de o lună prevăzut de textul legal anterior redat are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a exercita calea de atac, iar momentul de la care curge acesta este data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Articolul 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. stipulează că sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs (…), iar alin. (2) al aceluiaşi articol menţionează că hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării.

În cauza pendinte, decizia civilă nr. 927 R a Curţii de Apel Bucureşti, supusă revizuirii, a devenit definitivă la data pronunţării sale, respectiv la 9 noiembrie 2023, acesta fiind momentul de la care curge termenul de o lună stabilit de legiuitor prin dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Calculul acestui termen procedural se realizează în conformitate cu prevederile art. 181 C. proc. civ., potrivit cu care "(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 1.când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2.când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte; 3.când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni."

Aplicând aceste dispoziţii legale la speţa dedusă judecăţii, reiese că termenul de o lună, în care se putea solicita revizuirea deciziei nr. 927 R din 9 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, a expirat la 9 decembrie 2023.

Prin urmare, depunând cererea de revizuire la data de 4 martie 2024, revizuenta a încălcat termenul procedural prevăzut de lege, revizuirea fiind tardiv formulată.

Instanţa de contencios european a drepturilor omului a statuat, într-o jurisprudenţă constantă, faptul că dreptul de acces la un tribunal independent şi imparţial reglementat de lege nu este unul absolut, ci este supus, prin natura sa, unor limitări legale care însă trebuie să urmărească un scop legitim şi să fie necesare şi proporţionale, reţinând că, în cazul căilor extraordinare de atac de retractare, scopul reglementării unor termene îl reprezintă principiul securităţii raporturilor juridice (cauza Lungoci împotriva României - hotărârea din 26 ianuarie 2006).

În acelaşi sens, este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, exprimată în deciziile nr. 8 din 14 ianuarie 2020, nr. 346 din 16 iunie 2020, nr. 823 din 9 decembrie 2021 şi nr. 545 din 10 noiembrie 2022.

Cu relevanţă în soluţionarea excepţiei tardivităţii, pentru a răspunde argumentelor prezentate de revizuentă în combaterea tardivităţii cererii de revizuire, se reţine că, în cuprinsul deciziei nr. 545 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 110 din 8 februarie 2023, referitor la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Curtea Constituţională a reţinut că "hotărârea atacată prin intermediul revizuirii - cale extraordinară de atac - nu este criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunţării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţa de judecată la data pronunţării. De aceea, formularea şi motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoaşterea argumentării instanţei care a stat la baza pronunţării hotărârii atacate. (...)"

De asemenea, Curtea Constituţională a reţinut, în cuprinsul aceleiaşi decizii, că "în ipoteza în care constată existenţa motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate şi nu decide care dintre hotărârile în discuţie este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocoteşte autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanţa se pronunţă asupra identităţii de părţi, obiect şi cauză în procesele soluţionate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorităţii de lucru judecat a celei mai întâi pronunţate. Or, în verificarea existenţei triplei identităţi menţionate, nu este necesar ca instanţa care soluţionează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanţele şi-au fondat soluţiile pronunţate, ci soluţia pronunţată şi impusă prin dispozitivul hotărârilor. Art. 461 alin. (1) din C. proc. civ. clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii.

Aşadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă, se îndreaptă împotriva soluţiei cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepţia actuală a C. proc. civ., se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) din acest act normativ, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorităţii de lucru judecat nu poate viza decât soluţia pronunţată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, aşa cum s-a arătat mai sus, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăţi existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuţie (...)

Faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunţarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiţie al părţii şi dreptul la apărare şi nici nu contravine dispoziţiilor art. 129 din Constituţie referitoare la exercitarea căilor de atac, întrucât demonstrarea existenţei motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu presupune cu necesitate cunoaşterea considerentelor dezvoltate de instanţa care a pronunţat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenţei identităţii de părţi, obiect şi cauză din cele două procese, lucru posibil şi în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită."

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge, ca tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenta S.C. Steroli S.R.L..

Faţă de soluţia pronunţată, reţinând culpa procesuală în declararea căii de atac, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga pe revizuenta S.C. Steroli S.R.L. la plata sumei de 2000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de repunere în termenul de revizuire.

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. Steroli S.R.L. împotriva deciziei nr. 927 R din 9 noiembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2019.

Obligă pe revizuenta S.C. Steroli S.R.L. la plata sumei de 2000 RON către intimata A., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 mai 2025.