Appeal annulled as unfiled for unpaid stamp duty and unsigned e-filing; prior annulment decisions upheld.

Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2025

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 2 iulie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B., anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 101/2018 al Biroului executorului judecătoresc C.. Faţă de lipsa părţilor, prin încheierea din data de 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei.

Prin decizia civilă nr. 135 pronunţată la data de 25 aprilie 2019 de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respins recursul formulat de recurentul - contestator A., în contradictoriu cu intimata B., împotriva încheierii de suspendare a judecăţii cauzei, pronunţată la data de 28 noiembrie 2018 de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

Prin decizia civilă nr. 40R din 25 mai 2020 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 135 pronunţate la data de 25 aprilie 2019 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata B., ca inadmisibilă.

Prin decizia civilă nr. 786 din 6 octombrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul - contestator A., împotriva deciziei civile nr. 40R din 28 mai 2020 pronunţate de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata B..

Prin decizia civilă nr. 435 din 23 mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a anulat, ca netimbrată, contestaţia în anulare împotriva deciziei civile nr. 786 din 6 octombrie 2021 a aceleiaşi instanţe, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimata B..

Împotriva acestei din urmă decizii a formulat o cerere de revizuire reclamantul A., cererea fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2022.

2. Hotărârea pronunţată în revizuire

Prin decizia civilă nr. 195 din 27 februarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a anulat cererea de revizuire, formulată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 435 din 23 mai 2022 pronunţate de aceeaşi instanţă, în contradictoriu cu intimata B. şi Executorul Judecătoresc C., ca netimbrată.

Prin decizia civilă nr. 375R din 26 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-a respins cererea de revizuire a deciziei civile nr. 435 din 23 mai 2022 a aceleiaşi instanţe, formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata B. şi Executorul Judecătoresc C., ca inadmisibilă.

3. Recursul

Împotriva deciziei civile nr. 195 din 27 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi a deciziei civile nr. 375R din 26 aprilie 2023 a aceleiaşi instanţe, a declarat recurs revizuentul A..

Prin cererile de recurs, recurentul şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modalitatea de soluţionare a litigiului pe fond, reclamând interzicerea accesului său la justiţie, neadministrarea unui probatoriu adecvat şi arătând că, prin decizia recurată, curtea de apel a respins, ca netimbrată, cererea de revizuire.

Recurentul a susţinut că instanţele anterioare nu au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate, inclusiv cu cea care vizează dispoziţia din Legea nr. 230/2007, prin care asociaţiile de proprietari sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, acest aspect creând inechitate între părţi, de vreme ce, în sarcina sa, s-a stabilit obligaţia de a plăti taxă judiciară de timbru.

Prin motivele expuse, recurentul a criticat şi modalitatea de soluţionare a contestaţiei la executare, suspendarea acesteia, solicitând anularea actelor de executare pentru nelegalitate.

Recurentul a reiterat excepţiile de neconstituţionalitate a prevederii referitoare la cheltuielile de judecată din cuprinsul art. 451 C. proc. civ., în raport cu dispoziţiile art. 21, art. 16 şi art. 44 din Constituţia României şi la egalitatea părţilor din perspectiva timbrajului, faţă de dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din legea fundamentală, pe care le-a invocat şi în actele de procedură depuse în stadiile procesuale anterioare.

4. Apărări formulate

Cererile de recurs au fost comunicate, însă intimaţii B. şi Executorul Judecătoresc C. nu au depus întâmpinări.

5. Procedura de filtru

Prin raportul întocmit în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., s-a apreciat că cererea de recurs împotriva deciziei civile nr. 195 din 27 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă este semnată, cererea de recurs împotriva deciziei civile nr. 375 din 26 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă nefiind semnată, nu s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, pentru recursul declarat împotriva primei decizii, recursurile îndreptate împotriva deciziei civile nr. 195 din 27 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi a deciziei civile nr. 375R din 26 aprilie 2023 a aceleiaşi instanţe, sunt inadmisibile. De asemenea, s-a apreciat că motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., întrucât nu reflectă modalitatea de soluţionare a cererii de revizuire.

Raportul a fost comunicat părţilor, însă acestea nu au formulat puncte de vedere.

Prin rezoluţia din data de 16 ianuarie 2025, completul de judecată a stabilit termen, pentru soluţionarea recursurilor, la data de 10 aprilie 2025, conform dispoziţiilor art. 493 din C. proc. civ.

La termenul menţionat, Înalta Curte a rămas în pronunţare, cu prioritate, asupra excepţiei netimbrării recursului declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi excepţiei nulităţii recursului declarat de acelaşi petent împotriva deciziei nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea de recurs împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin prisma excepţiei netimbrării, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi a dispoziţiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres de art. 32 din acelaşi act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, "Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant."

Art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar, pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

Prin rezoluţia din data de 19 martie 2024, s-a stabilit, în sarcina recurentului, obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru de 20 RON, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii de recurs împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca netimbrată.

Până la data şedinţei de judecată, obligaţia nu a fost îndeplinită.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia, "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă."

În aceste condiţii, Înalta Curte, reţinând că neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancţionează cu anularea cererii, dând eficienţă dispoziţiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Analizând cererea de recurs împotriva deciziei nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin prisma excepţiei nulităţii, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, sau, după caz, numele, prenumele şi domiciliul reprezentantului convenţional, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea. Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate; b) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului; c) indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; e) semnătura părţii sau, după caz, a mandatarului părţii, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic".

Aceste prevederi se corelează cu normele juridice generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, art. 148 din acelaşi act normativ indicând că:

"Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă (…), precum şi semnătura."

În acelaşi sens, dispoziţiile art. 196 alin. (1) din C. proc. civ., ce reglementează condiţiile de formă aplicabile acţiunilor introductive, incidente în privinţa oricăror cereri adresate instanţelor, arată că "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă."

Prin urmare, semnătura trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanţei de judecată, chiar şi în ipoteza depunerii cererilor prin mijloace de comunicare la distanţă, potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (2) şi art. 149 alin. (4) din C. proc. civ.. Lipsa semnăturii atrage nulitatea actului de procedură, după cum rezultă din prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., care dispun că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că petentul a depus ambele cereri de recurs prin intermediul poştei electronice, fără ca acestea să poarte semnătura sa. Prin rezoluţia din data de 19 martie 2024, i s-a pus în vedere să depună la dosarul cauzei exemplare semnate sau să se prezinte pentru a semna, personal, exemplarele cererilor din dosar.

Petentul a depus un exemplar semnat doar al cererii de recurs ce vizează decizia nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

În ceea ce priveşte cererea de recurs ce are ca obiect decizia civilă nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, Înalta Curte constată că petentul nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina sa, nu a comunicat instanţei un exemplar original al recursului şi nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale recursului prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., recursul necuprinzând semnătura părţii, care trebuie aplicată pe actele procesuale depuse la instanţele de judecată. În consecinţă, va anula recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 195R din 27 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 375R din 26 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 aprilie 2025.