Conflict of jurisdiction in contestation of forced execution: exclusive competence of the court of execution prevails over statutory conflict-of-interest reassignment rules

Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2025

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj - Napoca, la data de 25 aprilie 2024, sub nr. x/2024, contestatoarea Curtea de Apel Cluj a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii A. (moştenitoarea defunctului B.), C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. şi X., anularea încheierii de încuviinţare a executării silite şi a tuturor actelor de executare demarate în dosarul de executare nr. 139/2024 al SCPEJ Y. şi Z. şi suspendarea executării silite în baza dispoziţiilor art. 719 alin. (1) din C. proc. civ.

În motivarea cererii, contestatoarea a învederat că nu au fost respectate dispoziţiile O.G. nr. 22/2002 şi a invocat prescripţia dreptului de a solicita executarea silită.

2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Cluj - Napoca

Prin sentinţa civilă nr. 3425 din 9 iulie 2024, Judecătoria Cluj - Napoca a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, în materia executării silite, competenţa materială şi teritorială stabilită de legiuitor este de ordine publică, astfel că instanţa necompetentă, sesizată cu contestaţia la executare, poate invoca din oficiu excepţia de necompetenţă, în termenul procedural impus de dispoziţiile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ.

Faţă de calitatea specială a contestatoarei debitoare, de instanţă superioară Judecătoriei Cluj - Napoca, aceasta a apreciat că sunt incidente prevederile art. 127 din actul normativ menţionat, care impun sesizarea uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate.

În consecinţă, Judecătoria Cluj - Napoca a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

3. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Alba Iulia

Prin sentinţa civilă nr. 2077 din 19 decembrie 2024, Judecătoria Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

În cauză, executarea silită a fost încuviinţată prin încheierea civilă nr. 5297/CC din data de 4 aprilie 2024 a Judecătoriei Cluj - Napoca, care a dobândit calitatea de instanţă de executare.

Având în vedere principiul unicităţii instanţei de executare, consacrat cu titlu obligatoriu prin Decizia nr. 20/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet competent să judece recursul în interesul legii, Judecătoria Cluj - Napoca a devenit competentă să soluţioneze contestaţia la executare, inclusiv sub aspectul legalităţii încheierii de încuviinţare a executării silite.

Prin urmare, Judecătoria Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Cluj - Napoca îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Pe calea contestaţiei la executare, cu care a învestit instanţa de judecată, contestatoarea Curtea de Apel Cluj a dedus judecăţii actele de executare silită îndreptate împotriva sa, emise în dosarul de executare nr. 138/2024 al SCPEJ Y. şi Z.. De asemenea, a solicitat suspendarea executării silite demarate în dosarul execuţional menţionat.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare".

Conflictul negativ de competenţă dintre Judecătoria Cluj - Napoca şi Judecătoria Alba Iulia a fost generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la normele juridice în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă teritorial a judeca pricina.

Potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Prin raportare la acest text normativ, Judecătoria Alba Iulia a reţinut că instanţa de executare, competentă să soluţioneze contestaţia la executare, este cea care a încuviinţat executarea silită, respectiv Judecătoria Cluj - Napoca.

Pe de altă parte, Judecătoria Cluj - Napoca a apreciat că această normă juridică, cu caracter general, nu se aplică în speţă, întrucât calitatea contestatoarei atrage incidenţa prevederilor art. 127 din C. proc. civ. potrivit cu care, "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (2^1) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor".

Înalta Curte reţine că, sub aspectul stabilirii instanţei competente, din punct de vedere teritorial, să judece contestaţia la executare, în speţa dedusă judecăţii, sunt esenţiale următoarele împrejurări, potrivit celor ce succed.

Urmare a cererii formulate de creditorii A. (moştenitoarea defunctului B.), C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. şi X., s-a demarat executarea silită a debitorilor Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Maramureş, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 49/2010, pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul x/2009, definitivă prin decizia civilă nr. 2372/R/2010 a Curţii de Apel Cluj, şi sentinţa civilă nr. 341/2021, pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul x/2009, definitivă prin decizia civilă nr. 21/R/2021 a Curţii de Apel Cluj.

Executarea silită împotriva debitorilor a fost încuviinţată prin încheierea civilă nr. 5297/CC din 4 aprilie 2024, pronunţată de Judecătoria Cluj - Napoca în dosarul nr. x/2024.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Cluj - Napoca, care şi-a verificat propria competenţă, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine tot acestei instanţe, potrivit principiului unicităţii instanţei de executare. Acest principiu presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, conform celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

În acest sens, s-a pronunţat şi Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel". Astfel, potrivit celor reţinute în această decizie, s-a statuat la paragraful 71 că,,...ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale."

În speţă, câtă vreme nu există o situaţie de excepţie faţă de care legea să atribuie competenţa de soluţionare altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj - Napoca este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii.

Referitor la dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ., se reţine că acestea puteau fi invocate în justificarea prorogării de competenţă (în favoarea altei instanţe, aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu cea în a cărei rază teritorială se află instanţa competentă, potrivit legii) la momentul la care s-a solicitat încuviinţarea executării silite şi când, potrivit prevederilor art. 651 alin. (3) din acelaşi act normativ, este determinată instanţa competentă să soluţioneze orice incidente apărute în cursul executării silite.

Neprocedându-se în această modalitate, în speţă, se opun dezlegările cu caracter obligatoriu conţinute în Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021.

Astfel fiind, orice alte aspecte legate de calitatea contestatoarei pot fi invocate pe alt temei juridic, care să permită, eventual, o prorogare judecătorească, iar nu legală, de competenţă.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din acelaşi act normativ, va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.