Successive inheritances: territorial competence for partition of co-owned land under Art. 118(2) CPC when last domiciles differ

Şedinţa publică din data de 09 aprilie 2025

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei 1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la 24 martie 2022 cu nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B. şi C. a solicitat să se constate că, în calitate de moştenitori legali, coproprietari în indiviziune ai defunctului D., deţine fiecare o cota legală de 1/3 din dreptul de proprietate cu privire la terenurile identificate în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 şi nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt, terenuri ce formează masa partajabilă; să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire la următoarele suprafeţe de teren reconstituite pe numele B., E. şi F. de pe urma defunctului D., autorul acestora, în baza Legii nr. 18/1991; 10.000 mp teren forestier situat în comuna Cungrea, judeţul Olt, T 28/1, P 35, conform Titlului de Proprietate nr. x/22.11.2004 eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, 29.600 mp arabil situat în comuna Cungrea, sat Spătaru, judeţul Olt, potrivit Titlului de Proprietate nr. x/23.07.2002 eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, bunurile urmând a fi atribuite în natura, în funcţie de cota legală de proprietate, pentru egalizare de loturi urmând a se stabili sulte în compensare.

În motivarea cererii, s-a arătat că reclamantul este moştenitorul defunctului E., decedat la 31.05.2014, fiul lui D.; pârâta B. este fiica defunctului D., iar pârâta C. este fiica defunctului F., fiul lui D..

În calitate de descendenţi de gradul I, B., E. şi F. au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 cu privire la terenurile ce au aparţinut defunctului D., cereri finalizate cu înscrierea acestora în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 şi nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt, fiecare deţinând o cota legala de 1/3 din dreptul de proprietate cu privire la terenurile identificate în Titlul de Proprietate.

Reclamantul a depus la dosar cerere de modificare a acţiunii în sensul că a solicitat să se constate deschisă succesiunea de pe urma pârâtului F., decedat la 24.02.1992 cu ultimul domiciliu în municipiul Brăila, judeţul Brăila; să se constate că pârâta C., singura fiică a defunctului F. este străină de succesiunea acestuia prin neacceptare, potrivit Declaratiei de neacceptare autentificate sub nr. x/13.04.2022 de Biroul Notarilor Publici G., să se constate că, în lipsa descendenţilor, moştenitorii defunctului F. sunt cei din clasa a II-a de moştenitori, colateralii privilegiaţi, pârâţii, în calitate de fraţi si surori ai defunctului, care sunt străini de succesiunea acestuia prin neacceptarea în termenul de opţiune succesorală prevăzut de lege, faţă de care a intervenit prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, aceştia devenind străini faţă de moştenire; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului F. este formată din cota de 1/3 din dreptul de proprietate cu privire la terenurile identificate în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 şi nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt; să se constate deschisă succesiunea defunctului D. decedat la 17.05.1969, cu ultimul domiciliu în comuna Cungrea, judeţul Olt; să se constate că este singurul moştenitor legal acceptant a succesiunii acestuia; să se constate ca pârâta B., în calitate de fiica a defunctului D. decedat la 17.05.1969, nu a făcut niciun act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii defunctului său tată, înţelegând să rămână străină de succesiunea acestuia, potrivit Declaraţiei autentificată sub nr. x/28.06.2022 de Biroul Notarului Public H., astfel încât nu mai are calitatea de moştenitor coindivizar cu privire la terenurile identificate în cele două Titluri de Proprietate; să se constate ca este singurul moştenitor legal acceptant al succesiunii celor doi defuncţi, a defunctului F.

şi a defunctului D., si singurul moştenitor îndreptăţit la atribuirea în natură, în integralitate, a terenurilor identificate în Titlurilor de Proprietate nr. x/22.11.2004 şi nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt: 10.000 mp teren forestier situat în comuna Cungrea, judeţul Olt, T 28/1, P 35, conform Titlului de Proprietate nr. x/22.11.2004 eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, 29.600 mp arabil situat în comuna Cungrea, sat Spataru, judeţul Olt, potrivit Titlului de Proprietate nr. x/23.07.2002 eliberat de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 194 şi următoarele din C. proc. civ., art. 980 şi următoarele din C. proc. civ., art. 953, art. 963 şi art. 1143 şi următoarele din C. civ.

Prin precizarea depusă la 23 martie 2023, reclamantul a arătat faptul că cererea modificatoare anterior depusă nu vizează şi deschiderea succesiunii defunctului D., decedat la 17.05.1969, astfel cum, în mod greşit, a arătat.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1085 din 07 martie 2024, Judecătoria Slatina a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Slatina a reţinut că având în vedere că prin cererea modificatoare, reclamantul a solicitat dezbaterea succesiunii pe de urma defunctului D. care, potrivit certificatului de deces, a avut ultimul domiciliu în Judeţul Brăila, în aplicarea prevederilor art. 118 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Brăila.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Brăila, prin sentinţa civilă nr. 8883 din 10 decembrie 2024, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de reclamant, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În esenţă, Judecătoria Brăila a apreciat că identificarea instanţei competente teritorial se face în raport de obiectul cererii principale, iar nu ale celei modificatoare care este adiţională, conform art. 30 alin. (5) din C. proc. civ.. Or, prin cererea principală, reclamantul a solicitat instanţei dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului D. care, conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, a avut ultimul domiciliu în circumscripţia Judecătoriei Slatina care determină competenţa teritorială în favoarea acestei instanţe.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Slatina şi Judecătoria Brăila şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de aprecierile diferite ale celor două judecătorii cu privire la normele de procedură în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă a soluţiona litigiul.

Astfel, Judecătoria Slatina a dat eficienţă prevederilor art. 118 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la ultimul domiciliu al defunctului F., astfel cum reclamantul a înţeles să îşi precizeze cererea de chemare în judecată, în timp ce, Judecătoria Brăila a apreciat că modificarea cererii de chemare în judecată nu operează asupra competenţei teritoriale a instanţei care vizează ieşirea din indiviziune cu privire la defunctul D., cu ultimul domiciliu în circumscripţia Judecătoriei Slatina, astfel că aceasta este instanţa competentă teritorial.

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea prin care reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C., I. şi F., sistarea stării de indiviziune şi atribuirea în natura, în funcţie de cota legală de proprietate a fiecăruia, cu privire la imobilele care fac obiectul Titlurilor de proprietate nr. x/22.11.2004 şi nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt, de pe urma defunctului D..

Ulterior, reclamantul a precizat cererea de sesizare a instanţei în sensul în care a menţionat că solicită dezbaterea succesiunii şi de pe urma pârâtului F., decedat la 24 februarie 1992.

În susţinerea cererii, reclamantul a arătat că este moştenitorul defunctului E., decedat la 31.05.2014, fiul lui D.; pârâta B. este fiica defunctului D., iar pârâta C. este fiica defunctului F., fiul lui D..

În calitate de descendenţi de gradul I, B., E. şi F. au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 cu privire la terenurile ce au aparţinut defunctului D., cereri finalizate cu înscrierea acestora în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 şi nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt, fiecare deţinând o cota legală de 1/3 din dreptul de proprietate cu privire la terenurile identificate în Titlul de Proprietate.

În privinţa defunctului F., a învederat că este singurul moştenitor legal acceptant a succesiunii acestuia având în vedere că pârâta B., în calitate de fiică, nu a făcut niciun act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii defunctului său tată, înţelegând să rămână străină de succesiunea acestuia, potrivit Declaraţiei autentificată sub nr. x/28.06.2022 de Biroul Notarului Public H., iar în lipsa descendenţilor, moştenitorii defunctului F., sunt cei din clasa a II-a de moştenitori, colateralii privilegiaţi, pârâţii în calitate de fraţi şi surori ai defunctului, care sunt străini de succesiunea acestuia prin neacceptarea în termenul de opţiune succesorală prevăzut de lege, faţă de care a intervenit prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, aceştia devenind străini faţă de moştenire.

Examinând conţinutul cererii deduse judecăţii, astfel cum a fost precizată, Înalta Curte reţine că reclamantul a solicitat instanţei să constate ca este singurul moştenitor legal acceptant al succesiunii celor doi defuncţi, a defunctului F. şi a defunctului D., si singurul mostenitor îndreptăţit la atribuirea în natură, în integralitate, a terenurilor identificate în Titlurile de Proprietate nr. x/22.11.2004 şi nr. y/23.07.2002 eliberate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Olt: 10.000 mp teren forestier situat în comuna Cungrea, judeţul Olt, T 28/1, P 35, conform Titlului de Proprietate nr. x/22.11.2004 eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, 29.600 mp arabil situat în comuna Cungrea, sat Spataru, judeţul Olt, potrivit Titlului de Proprietate nr. x/23.07.2002 eliberat de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt.

Potrivit înscrisurilor exhibate, cu privire la niciunul dintre defuncţii F. şi D. anterior sesizării instanţei, nu a fost dezbătută succesiunea notarială, (încheierile nr. 29 din 14 octombrie 2022 şi nr. 1/248 din 22 februarie 2023 privind verificările efectuate în evidenţele succesorale ale Camerei Notarilor Publici şi ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, eliberate de notar public J., respectiv de notar public K., aflate la dosarul Judecătoriei Slatina.)

Potrivit art. 118 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., în materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia, iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol, în cazul unor atare cereri care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv, sunt deopotrivă competente instanţele ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.

În speţă, din situaţia de fapt expusă, rezultă că starea de indiviziune asupra terenurilor cu privire la care poartă litigiul rezultă din moşteniri deschise succesiv, astfel cum s-a arătat anterior, părţile fiind succesori ai defuncţilor D., decedat 17.05.1969, cu ultimul domiciliu în comuna Cungrea, judeţul Olt, şi F., decedat la 24.02.1992 cu ultimul domiciliu în municipiul Brăila, judeţul Brăila.

Prin urmare, instanţa competentă a soluţiona prezenta cerere de partaj judiciar se stabileşte potrivit normei înscrise la art. 118 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., iar reclamantul, uzând de dreptul recunoscut de art. 116 din acelaşi act normativ, a învestit, în mod legal, instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului D. (care este în comuna Cungrea, judeţul Olt, potrivit certificatului de deces), fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia.

Astfel, faţă de cele anterior reţinute, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 09 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.