Revision inadmissible due to lack of identity of cause between public domain title nullity and unauthorized construction claims

Şedinţa publică din data de 27 martie 2025

Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele aspecte relevante:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de revizuire

Prin decizia civilă nr. 473R din 18 iunie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia lipsei de interes şi, în consecinţă, a respins recursurile formulate de către recurenţii-pârâţi Primarul Comunei Limanu şi Consiliul Local al Comunei Limanu, ca lipsite de interes; a respins, ca nefondate, recursurile formulate de către recurentele-pârâte A. şi B. S.R.L. împotriva încheierilor de şedinţă din 16 august 2022 şi 12 septembrie 2023, precum şi împotriva deciziei civile nr. 1465A din 19 decembrie 2023, pronunţate de Tribunalul Ialomiţa; a admis recursurile formulate de către recurenţii-reclamanţi C.

şi D. S.R.L. şi de către recurenta-pârâtă Comuna Limanu împotriva deciziei civile nr. 1465A din 19 decembrie 2023, pronunţate de Tribunalul Ialomiţa; a modificat, în parte, decizia recurată, în sensul că a respins, ca nefondate, apelurile formulate de către apelantele-pârâte P.F. E. şi B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 342 din 5 aprilie 2018, pronunţate de Judecătoria Feteşti, în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect aducerea terenului ce a făcut obiectul vânzării la starea iniţială, prin demolarea construcţiilor existente, iar, în caz de refuz, autorizarea reclamanţilor să efectueze demolarea, pe cheltuiala pârâtelor, respectiv a capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare atestat prin încheierea nr. 122 din 1 septembrie 2008 de Cabinetul de avocat F.; a admis apelul formulat de către apelanta-pârâtă Comuna Limanu împotriva sentinţei civile nr. 342 din 5 aprilie 2018, pronunţate de Judecătoria Feteşti, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a înlăturat obligarea pârâtei Comuna Limanu ca, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, să aducă terenul în suprafaţă de 745 mp la starea iniţială, în sensul ridicării construcţiilor existente pe acesta; a păstrat restul dispoziţiilor sentinţei civile nr. 342 din 5 aprilie 2018, pronunţate de Judecătoria Feteşti; a obligat apelantele-pârâte P.F.

E. şi B. S.R.L. să plătească apelantului-reclamant suma de 6.103,30 RON şi apelantei-reclamante D. S.R.L. suma de 5.070 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel; a compensat cheltuielile de judecată din apel între apelanţii-reclamanţi şi apelanta-pârâtă Comuna Limanu; a menţinut restul dispoziţiilor deciziei civile nr. 1465 din 19 decembrie 2023, pronunţate de Tribunalul Ialomiţa; a obligat recurentele-pârâte P.F. E. şi B. S.R.L. să plătească recurentului-reclamant C. suma de 5.246 RON şi recurentei-reclamante D.

S.R.L. suma de 15.519 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs; a compensat cheltuielile de judecată din recurs între recurenţii-reclamanţi şi recurenta-pârâtă Comuna Limanu.

2. Cererea de revizuire

La 23 iulie 2024, A. şi B. S.R.L. au formulat cerere de revizuire, în principal, împotriva deciziei civile nr. 473 din 18 iunie 2024, pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2016 şi, în subsidiar, împotriva sentinţei civile nr. 352 din 5 aprilie 2018, pronunţate de către Judecătoria Feteşti în acelaşi dosar, solicitând anularea, în parte, a hotărârilor atacate, în sensul respingerii cererii de demolare a construcţiilor.

Revizuentele au invocat motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865, susţinând că, în ce priveşte cererea privind demolarea construcţiilor edificate pe terenul în suprafaţă de 745 mp, situat în comuna Limanu, satul Vama Veche, decizia civilă nr. 473 din 18 iunie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi, în subsidiar, sentinţa civilă nr. 352 din 5 aprilie 2018 a Judecătoriei Feteşti, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2016, sunt potrivnice hotărârilor pronunţate în dosarul nr. x/2006, respectiv sentinţei civile nr. 1357/2007 a Judecătoriei Mangalia, deciziei civile nr. 613/2007 a Tribunalului Constanţa şi deciziei civile nr. 193/2008 a Curţii de Apel Constanţa.

Au precizat revizuentele că, în dosarul nr. x/2006, instanţele au reţinut legalitatea edificării construcţiilor, precum şi existenţa dreptului legal de folosinţă al PF E. asupra terenului, în baza contractului de închiriere nr. x/1998 şi a actelor adiţionale, constatând că acesta se află în domeniul privat al Comunei Limanu, nu în domeniul public al Statului, pe când, în dosarul nr. x/2016, instanţele au dispus demolarea construcţiilor, invocând inexistenţa unui drept legal asupra terenului şi apartenenţa acestuia la domeniul public.

Revizuentele au arătat că în cele două litigii există identitate de părţi, întrucât B. S.R.L. este succesoarea în drepturi a PF E., iar reclamanta D. S.R.L., prin administrator C., a figurat în ambele părţi. De asemenea, au susţinut că există identitate de obiect şi cauză, întrucât în ambele litigii s-a solicitat demolarea aceloraşi construcţii, invocându-se nelegala lor edificare pe un teren considerat a aparţine domeniului public.

3. Apărările formulate în cauză

Intimaţii C. şi D. S.R.L. au depus întâmpinare, prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor Primarul Comunei Limanu şi Consiliul Local Limanu, iar, în subsidiar, au solicitat respingerea revizuirii, ca nefondată.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând, cu prioritate, în conformitate cu prevederile art. 326 alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865, excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimaţi prin întâmpinare, Înalta Curte o va admite şi va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, pentru următoarele considerente de drept:

Potrivit art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865, "revizuirea unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate."

Acest motiv permite revizuirea în cazul în care se ajunge la situaţia ca acelaşi proces să fie soluţionat de două ori, pronunţându-se hotărâri contradictorii, fiind necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate: (i) să fie vorba despre hotărâri definitive potrivnice; (ii) hotărârile potrivnice să fie pronunţate în acelaşi litigiu, adică să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; (iii) hotărârile potrivnice să fie pronunţate în dosare diferite, nu în acelaşi dosar; (iv) în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost invocată, aceasta să nu se fi discutat; (v) să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea puterii lucrului judecat. Din moment ce aceste condiţii sunt prevăzute de lege în mod cumulativ, rezultă că neîndeplinirea oricăreia dintre ele conduce la respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Analizând cererea de revizuire, prin prisma condiţiilor legale antemenţionate, se constată că, în cadrul dosarului nr. x/2016, instanţa de recurs a înlăturat, ca nefondate, criticile privind excepţia autorităţii de lucru judecat în legătură cu cererea de demolare a construcţiilor edificate pe terenul în litigiu. Astfel, la paginile 57-58 ale deciziei civile supuse revizuirii, instanţa de recurs a reţinut următoarele:

"În ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. 1357/C/20.06.2007, pronunţată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. x/2006, definitivă prin decizia civilă nr. 613/18.12.2007, pronunţată de Tribunalul Constanţa, şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 193/C/11.06.2008, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta D. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Comunei Limanu şi Comuna Limanu, având ca obiect demolarea construcţiilor edificate fără autorizaţie de construire, nici faţă de aceste hotărâri nu există autoritate de lucru judecat în speţă. Desigur, autoritatea de lucru judecat este invocată cu titlu de efect negativ, urmărindu-se împiedicarea judecăţii, ceea ce presupune identitate de părţi, obiect şi cauză. În speţă, nu există identitate de cauză, prin care se înţelege fundamentul pretenţiei deduse judecăţii sau, într-o altă formulare, situaţia de fapt calificată juridic.

Din analiza hotărârilor pronunţate în dosarul nr. x/2006 rezultă că, în acea pricină, cauza cererii de chemare în judecată privea lipsa autorizaţiilor de construire pentru construcţiile a căror desfiinţare se solicita. Doar prin apel s-a făcut vorbire despre faptul că prima instanţă nu ar fi fost preocupată să stabilească regimul juridic al terenului pe care erau edificate construcţiile a căror desfiinţare se solicita şi că acel teren ar fi făcut parte din domeniul public de interes naţional, iar instanţa de apel a reţinut că terenul face parte din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, în baza unui punct de vedere al unităţii administrativ- teritoriale (eminamente subiectiv, întrucât era parte în dosar) şi a adresei nr. x/05.04.2001, emise de Compania Naţională Apele Române S.A. către Consiliul Judeţean Constanţa. În acelaşi timp, instanţa de recurs a făcut referire la aceeaşi adresă nr. 2352/05.04.2001, pentru a reţine că terenul pe care erau edificate construcţiile făcea parte din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale.

Aşadar, este lesne de observat că, pe de o parte, cauza principală a cererii introductive în dosarul nr. x/2006 a fost edificarea fără autorizaţie de construire a construcţiilor faţă de care s-a solicitat demolarea, iar un argument suplimentar adus acestei cauze a privit faptul că terenul pe care erau edificate construcţiile era proprietate publică a statului, şi nu proprietate privată a unităţii administrativ-teritoriale. Or, analiza instanţelor în dosarul nr. x/2006 s-a concentrat pe faptul că există autorizaţii de construire şi pe existenţa dreptului de folosinţă a terenului, în vreme ce problematica regimului juridic a fost analizată în mod limitat, având în vedere obiectul pricinii (desfiinţare construcţii). Într-o altă exprimare, instanţa nu a fost învestită cu un capăt de cerere prin care să se determine regimul juridic al terenului pe care erau edificate construcţiile a căror desfiinţare s-a solicitat în dosarul nr. x/2006, iar analiza limitată din cuprinsul considerentelor deciziilor pronunţate de instanţele de control judiciar nu poate constituie o piedică în prezenta pricină.

În schimb, în prezentul dosar se invocă nulitatea absolută a titlului de proprietate asupra terenului pe care sunt edificate construcţiile (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/09.05.2008), întrucât terenul ar face parte din domeniul public al statului, iar, în cazul în care titlul de proprietate pentru teren este nul absolut, construcţiile edificate pe acel teren ar trebui desfiinţate, fiind lesne de observat că această structură juridică este diferită de cea avută în vedere în dosarul nr. x/2006."

Se constată că instanţa de recurs a analizat şi a respins criticile referitoare la excepţia autorităţii de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în dosarul nr. x/2006, respectiv sentinţa civilă nr. 1357 din 20 iunie 2007 a Judecătoriei Mangalia, decizia civilă nr. 613 din 18 decembrie 2007 a Tribunalului Constanţa şi decizia civilă nr. 193 din 11 iunie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, reţinând, în esenţă, că între litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2006 şi cel ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2016 nu există identitate de cauză, nefiind, aşadar, îndeplinită cerinţa legală referitoare la tripla identitate (părţi, obiect şi cauză).

În acest context, revizuentele nu pot reitera această excepţie pe calea revizuirii întemeiate pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865, deoarece se opune autoritatea de lucru judecat asupra acestei chestiuni, rezultând din decizia civilă nr. 473R din 18 iunie 2024, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a examinat şi a respins autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cadrul dosarului nr. x/2006

Neîndeplinirea acestei condiţii, deduse din reglementarea art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865, conduce per se la respingerea cererii de reviziure, ca inadmisibilă, fără a mai fi necesară analizarea celorlalte condiţii legale.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 326 alin. (3) raportat la art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii, invocată de către intimaţi prin întâmpinare, şi va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă. Totodată, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 274 din C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte le va obliga pe revizuentele A. şi B. S.R.L., în solidar, să plătească cheltuieli de judecată (onorarii de avocat) în cuantum de 7.590 RON către intimatul C. şi în cuantum de 3.000 RON către intimata D. S.R.L., dovedite a fi efectuate în cauză prin documentele justificative depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată prin întâmpinări.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentele A. şi B. S.R.L., în principal, împotriva deciziei civile nr. 473 din 18 iunie 2024, pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2016 şi, în subsidiar, împotriva sentinţei civile nr. 352 din 5 aprilie 2018, pronunţate de către Judecătoria Feteşti în dosarul nr. x/2016.

Obligă revizuentele A. şi B. S.R.L. să plătescă cheltuieli de judecată în cuantum de 7.590 RON către intimatul C. şi în cuantum de 3.000 RON către intimata D. S.R.L.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 martie 2025.