Unconstitutionality challenge to legal aid admissibility lacking causal link to pending litigation

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2025

Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie la data de 25 iulie 2024, petenta A. a solicitat acordarea ajutorului public judiciar sub forma achitării în rate lunare a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 RON, stabilită în sarcina sa în dosarul nr. x/2024.

La data de 25 septembrie 2024, petenta a înaintat la dosar o cerere prin care a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate privind art. 416 C. proc. civ., art. 6 lit. d), coroborat cu art. 14 din O.U.G. nr. 51/2008, invocând că prin prevederile conţinute se încalcă art. 21 din Constituţia României - accesul liber la justiţie, art. 24 din Constituţia României - dreptul la apărare şi art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

2. Încheierea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Prin încheierea din 25 septembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de petenta A., ca rămasă fără obiect; a respins cererea petentei A. de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă.

În ceea ce priveşte sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 416 C. proc. civ., curtea de apel a apreciat că va efectua analiza admisibilităţii acestei cereri odată cu soluţionarea contestaţiei în anulare formulate de petenta A..

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 25 septembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, cu referire la soluţia adoptată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ. şi art. 6 lit. d), coroborat cu art. 14 din O.U.G. nr. 51/2008, petenta A. a declarat recurs, neîntemeiat în drept.

Petenta susţine că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

În acest sens, învederează că excepţia are legătură cu soluţionarea cauzei, articolele invocate aducând atingere anumitor drepturi constituţionale, este invocată de una dintre părţi şi nu cunoaşte ca instanţa de contencios constituţional să fi pronunţat o decizie prin care să constate ca fiind neconstituţionale dispoziţiile invocate de petentă.

Afirmă că instanţa în faţa căreia este invocată excepţia de neconstituţionalitate realizează doar un control al condiţiilor de admisibilitate, fără a o putea respinge pe considerente ce ţin de temeinicia acesteia.

Susţine că nu constituie un motiv de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale faptul că aceasta s-a mai pronunţat anterior prin respingerea unei cereri cu acelaşi obiect.

4. Apărările formulate

În cauză, intimaţii nu au formulat întâmpinare.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin rezoluţia din 7 noiembrie 2024, a fost fixat termen de judecată la 16 ianuarie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, instanţa de control constituţional "decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia."

Corelativ, alin. (5) din acelaşi articol dispune că dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau 3, instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Posibilitatea pe care legiuitorul a lăsat-o la îndemâna instanţei de a putea respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate este limitată de textul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 la constatarea condiţiilor de admisibilitate, respectiv excepţia să fie ridicată în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, de către părţi, instanţă din oficiu sau de procuror, în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă; excepţia să privească neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare; prevederile a căror neconstituţionalitate se invocă să nu fi fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale şi legea sau ordonanţa ori dispoziţia din lege sau din ordonanţă să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 trebuie îndeplinite cumulativ, dar analiza lor este graduală, astfel încât dacă una dintre acestea nu este îndeplinită, instanţa va respinge, printr-o încheiere motivată, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

Ca orice mijloc procedural, excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi utilizată decât în scopul şi cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituţionalităţii unei dispoziţii legale care are legătură cu soluţionarea cauzei.

În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că "legătura cu soluţionarea cauzei" presupune "atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului" (Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 311 din 10 aprilie 2018, paragraful 19).

Astfel, se impune a fi luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma obiectului cauzei, a stadiului procesual şi a dispoziţiilor legale în temeiul cărora judecata va fi realizată.

Verificând, din perspectiva celor expuse, legalitatea încheierii recurate, Înalta Curte reţine că, deşi valorificarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost solicitată în cadrul unui litigiu pendinte şi că normele pretins neconstituţionale privesc dispoziţii cuprinse într-un act normativ aflat în vigoare (respectiv, O.U.G. nr. 51/2008), acestea nu au legătură cu cauza în care au fost invocate.

Normele vizate de neconstituţionalitate - art. 6 li.d din O.U.G. nr. 51/2008 - prevăd următoarele:

"Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme (…) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită", iar art. 14 din acelaşi act normativ statuează că:

"(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor. (2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa, precum şi posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2) şi (3). Instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente."

În speţa pendinte, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. d), coroborat cu art. 14 din O.U.G. nr. 51/2008, a fost formulată de către recurentă într-un dosar având ca obiect cerere de ajutor public judiciar, cerere soluţionată prin încheierea din 25 septembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în sensul respingerii sale, ca rămasă fără obiect, faţă de depunerea taxei judiciare de timbru în legătură cu care s-a formulat cererea de ajutor public judiciar.

În raport de prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte constată că, în mod judicios, s-a reţinut netemeinicia cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate fiind invocată cu referire la o normă care nu are legătură cu litigiul (corespunzător soluţiei pronunţate asupra cererii de ajutor public judiciar).

Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea încheierii recurate cu privire la soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii de şedinţă din 25 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.