Nullity of cassation appeal due to failure to develop specific illegality grounds

Şedinţa publică din data de 20 martie 2025

Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secţia civilă, la data de 31 octombrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. (judecători, grefieri şi asistenţi judiciari care au activat sau activează încă în cadrul Tribunalului Giurgiu) şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea acestora la plata de despăgubiri pentru discriminare, cuntumul acestora fiind între 2.000.000 RON şi 4.000.000 RON.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia civilă

Prin sentinţa nr. 194 din 17 octombrie 2023, Tribunalul Giurgiu, secţia civilă, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată şi, în temeiul art. 187 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., a aplicat reclamantei A. amenda judiciară, în cuantum de 1.000 RON, pentru introducerea cu rea-credinţă a unei cereri vădit netemeinice.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Prin decizia nr. 651 din 11 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 194 din 17 octombrie 2023, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia civilă.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 651 din 11 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurenta A. invocă faptul că instanţa de apel a refuzat premeditat să constate lipsa de procedură cu patru intimate.

Învederează că, în primă instanţă, nu a fost soluţionat fondul cauzei de discriminare a reclamantei, conform art. 21 din Legea nr. 324/2006, în baza probelor indicate de aceasta.

Mai susţine că pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a depus întâmpinare, conform art. 205 C. proc. civ., pentru a comunica instanţei de apel dacă acţiunea reclamantei este întemeiată, în baza motivelor de discriminare pedepsite de art. 21 din Legea nr. 324/2006, invocând faptul că a fost discriminată, în soluţionarea dosarelor sale, de mai mulţi magistraţi, asistenţi judiciari şi grefieri.

5. Apărările formulate

Intimaţii nu au depus întâmpinări în cauză.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin rezoluţie a fost fixat termen de judecată la data de 20 martie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului.

La termenul stabilit, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepţia nulităţii recursului şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acesteia.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul din perspectiva excepţiei de nulitate, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1) punctele 1-8 din acelaşi act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.

Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Aşadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menţionate în art. 488 C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.

În speţă, în cuprinsul memoriului de recurs, recurenta invocă faptul că instanţa de apel a refuzat premeditat să constate lipsa de procedură cu patru intimate.

Instanţa de recurs constată că, fără argumente clare care să arate maniera eronată de interpretare a normelor de drept procedural incidente în cauză, vizând citarea şi comunicarea actelor de procedură, nu pot fi identificate în memoriul de recurs aspecte de nelegalitate ale hotărârii pronunţate în apel.

Nici aspectele redate în continuare în cuprinsul memoriului de recurs nu constituie veritabile critici de nelegalitate, apte a fi deduse spre examinare în prezenta cale extraordinară de atac, din moment ce recurenta-reclamantă se rezumă la a invoca faptul că a fost discriminată de mai mulţi magistraţi, asistenţi judiciari şi grefieri la judecarea litigiilor sale, iar prima instanţă nu a soluţionat fondul cauzei de discriminare a reclamantei, conform art. 21 din Legea nr. 324/2006, în baza probelor indicate de aceasta.

Instanţa de recurs constată, totodată, că argumentele anterior evocate nu vizează raţionamentul instanţei de apel în pronunţarea deciziei recurate, ci reprezintă aceleaşi apărări deduse deja analizei în apel.

În condiţiile în care obiectul recursului îl reprezintă hotărârea instanţei de apel, iar, prin decizia civilă recurată instanţa de apel a răspuns acestor critici, potrivit considerentelor dezvoltate în conturarea soluţiei adoptate, legala învestire a instanţei de recurs cu aceste critici presupunea formularea, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Înalta Curte reţine că invocarea formală a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4 şi 6 C. proc. civ. de către recurentă este lipsită de valenţe juridice, în contextul în care recursul nu cuprinde critici care să reliefeze aspecte de nelegalitate ale deciziei recurate vizând faptul că instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii, depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti şi, respectiv nemotivarea hotărârii, întrucât condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor imputate instanţei şi expunerea unei argumentări a nelegalităţii hotărârii atacate.

Întrucât susţinerile formulate de recurentă nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Reţinând că recurenta nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând, totodată, că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 651A din 11 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată, astăzi, 20 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.