Objection to enforcement: Nullity of appeal for failing to critique the revision rejection ruling despite res judicata claims

Şedinţa publică din data de 18 martie 2025

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin decizia civilă nr. 112/A/2024 din 09 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia I civilă a fost admis apelul formulat de intimatul A. împotriva încheierii civile nr. 1781/2023 pronunţate de Judecătoria Bistriţa la data de 17.11.2023, care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul avocat B., în calitate de curator desemnat al succesiunii defunctului C., în contradictoriu cu intimaţii A., D. S.R.L., prin lichidator judiciar E. SPRL, F. S.R.L, G., B.E.J. H. în dosarul execuţional nr. x/2014 al B.E.J. H. împotriva adresei de comunicare informaţii, emise de B.E.J. H. în dosarul execuţional nr. x/2014 la data de 05.05.2023, ca neîntemeiată.

S-a luat act de cererea apelantului privind solicitarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.

2. Hotărârea pronunţată în revizuire

Prin decizia civilă nr. 185/A/2024 din 28 mai 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 112 din 09.04.2024 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, pronunţată în dosar nr. x/2023.

A respins, de asemenea, cererea intimatului A. privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 185/A/2024 din 28 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, a declarat recurs recurentul B..

3. Calea de atac formulată în cauză

Prin cererea de recurs formulată de recurentul B., acesta a solicitat anularea deciziei recurate şi în rejudecare, să se admită cererea de revizuire şi, pe cale de consecinţă, să se dispună anularea deciziei civile nr. 112/2024 pronunţate de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2023 şi trimiterea cauzei spre rejudecare, fiind încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat realizat prin: decizia civilă nr. 58/2022 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, încheierea civilă nr. 272/2021 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 59/2023, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 158A/2023, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 76A/2023, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021

Susţine că instanţa de apel a omis să menţioneze că prima hotărâre definitivă între părţi cu privire la dosarul execuţional în discuţie este decizia civilă nr. 58/2022 pronunţată în dosarul civil nr. x/2016 Aşadar, orice alte decizii ulterioare ar fi trebuit să se raporteze la dispoziţiile acestei decizii civile, aspect pe care Curtea de Apel Cluj omite să îl semnaleze, fiind în prezenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Susţine că prin decizia civilă nr. 112/2024, supusă analizei revizuirii, se propun remedii procedurale în cadrul dosarului execuţional în discuţie, aspect care este în contradicţie cu decizia civilă nr. 58/2022. Curtea de Apel Cluj eronat a interpretat atât textele legale, cât şi dispoziţiile deciziilor analizate, în sensul că, printr-o decizie ulterioară s-ar putea preciza măsura în care acte de executare au putut sau nu fi anulate. Decizia nr. 112/2024 ar trebui să se raporteze exclusiv la decizia civilă nr. 58/2022. Atât timp cât decizia civilă nr. 58/2022 face referire expres la un caz de nulitate al executării silite care nu poate fi ulterior complinit (trimiţând practic creditorul către formularea unei noi cereri de executare silită), este evident că decizia nr. 112/2024 contravine dispoziţiilor deciziilor iniţiale, atât timp cât găseşte remedii pentru continuarea executării silite.

A precizat că în dosarul civil nr. x/2021 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, contrar celor afirmate de Curtea de Apel Cluj, au fost statuări cu caracter definitiv care privesc părţile.

Între părţi s-a mai desfăşurat litigiul civil nr. 3470/190/2021. Instanţa de judecată, prin încheierea civilă nr. 1050/2022 definitivă a anulat Publicaţia de vânzare imobiliară emisă de BEJ H. în dosarul execuţional nr. x/2014 la data de 13.05.2021, privind vânzarea la licitaţie publică a imobilului situat în mun. Bistriţa, str. x, jud. Bistriţa-Năsăud, înscris în CF nr. x Bistriţa (CF vechi nr. x), nr. x, proprietatea defunctului C.. De asemenea, a anulat încheierea de fixare a preţului de pornire a licitaţiei pentru imobilul anterior indicat, emisă în 13.05.2021 în dosarul execuţional nr. x/2014 al BEJ H..

Tribunalul Bistriţa-Năsăud prin decizia civilă nr. 158A/2023, pronunţată în dosarul civil nr. x/2021, confirmă definitiv statuările instanţei de fond.

Ulterior, între părţi s-a desfăşurat dosarul civil nr. x/2021, iar Tribunalul Bistriţa-Năsăud, din nou, a statuat în mod definitiv, raportându-se la autoritatea de lucru judecat conferită de hotărârile pronunţate în dosarul civil nr. x/2016, că în mod întemeiat a reţinut prima instanţă că actele de executare contestate în prezentul dosar sunt nelegale, fiind emise în continuarea unei executări silite cu privire la care s-a reţinut, cu autoritate de lucru judecat, prin sentinţa civilă nr. 1126/2020, că este nelegală.

Aşadar, recurentul a precizat că există mai multe decizii civile rămase definitive prin care s-a statuat că anularea a vizat întreaga executare silită şi nu acte de executare silită individuală. De asemenea, a precizat că instanţele au confirmat că executorul judecătoresc nu mai poate emite noi acte de executare silită în dosarul execuţional nr. x/2014.

Totuşi, în cursul anului trecut executorul judecătoresc a emis un nou act de executare silită, solicitând curatorului succesiunii să furnizeze informaţii în legătură cu imobilele casă şi teren situate în municipiul Bistriţa, str. x, jud. BN, identificate în CF nr. x Bistriţa. Curatorul succesiunii a formulat o nouă contestaţie la executare împotriva acestui act de executare silită, fiind înregistrat dosarul civil nr. x/2023

Judecătoria Bistriţa, în acord cu deciziile civile definitive şi precedente, a reiterat faptul că prevalează autoritatea pozitivă de lucru judecat, iar motivul de nulitate constă în interzicerea începerii executării silite împotriva unui debitor decedat anterior sesizării acestuia de către creditorul intimat A. şi vizează executarea silită însăşi a acestui debitor şi a imobilului anterior menţionat, iar nu un act de executare privit individual.

Împotriva acestei sentinţe civile a formulat apel creditorul, iar Tribunalul Bistriţa-Năsăud, prin decizia civilă nr. 112/2024, a admis apelul formulat în sensul că a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul avocat în calitate de curator desemnat al succesiunii defunctului, în contradictoriu cu intimaţii, în dosarul execuţional nr. x/2014 împotriva adresei de comunicare informaţii, emise în dosarul execuţional nr. x/2014 la data de 05.05.2023, ca neîntemeiată.

Susţine că această decizie civilă încalcă autoritatea de lucru judecat menţionată în toate deciziile anterior amintite. Atâta timp cât s-a statuat anterior cu titlu definitiv că executarea silită în dosarul execuţional nr. x/2014 este lovită de nulitate absolută şi nu mai pot fi emise noi acte de executare silită, orice hotărâre ulterioară care ar atesta dreptul executorului judecătoresc de a emite noi acte de executare silită în dosarul menţionat, este evident că încalcă autoritatea de lucru judecat al celorlalte decizii.

A precizat în acest sens, că este suficient să fie analizat dosarul nr. x/2021 pentru a se constata încălcarea autorităţii de lucru judecat.

În drept, recurentul şi-a întemeiat cererea de recurs pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Nu au fost invocate motive de recurs de ordine publică.

4. Procedura în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 25 iulie 2024 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie.

Prin rezoluţia din 03 decembrie 2024 s-a fixat termen de judecată la data de 18 martie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii recursului, invocată prin notele de şedinţă depuse de intimatul A., a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Sub un prim aspect, Înalta Curte relevă că recursul este calea de atac de reformare, nedevolutivă, extraordinară şi nesuspensivă de executare, prin care partea interesată solicită, în condiţiile şi pentru motivele expres prevăzute de lege, desfiinţarea unei hotărâri date fără drept de apel, în apel sau a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

De asemenea, recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

De asemenea, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., "(3) Recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

Din interpretarea tuturor acestor prevederi legale rezultă că motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs, prin indicarea uneia dintre ipotezele de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar pe de altă parte, formularea unor critici concrete privind judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, raportat la motivele de nelegalitate invocate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În situaţia în care nu sunt indicate cazurile de casare incidente, instanţa de recurs are obligaţia de a proceda la încadrarea criticilor recurentului în motivele legale de recurs. Însă, deşi nu se prevede, în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze conduita instanţei de apel şi argumentele legale reţinute de aceasta în justificarea soluţiei pronunţate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a normelor de drept procedural şi material în cauza dedusă judecăţii.

Aplicând aceste consideraţii cu caracter teoretic la speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul recursului este reprezentat de decizia civilă nr. 185/A/2024 din 28 mai 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 112 din 09 aprilie 2024 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, pronunţate în dosar nr. x/2023. A fost respinsă, de asemenea, cererea intimatului A. privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de recurs formulată de B., recurentul a criticat faptul că prin decizia nr. 112/202024 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. x/2023 a fost încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat realizat prin decizia civilă nr. 58/2022 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, încheierea civila nr. 272/2021 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 59/2023, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 158A/2023, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021, decizia civilă nr. 76A/2023, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul civil nr. x/2021

A arătat recurentul că instanţa care a soluţionat cererea sa de revizuire, Curtea de Apel Cluj, i-a respins cererea ca inadmisibilă; a susţinut că deciziile sus-menţionate, definitive, au statuat că anularea a vizat întreaga executare silită şi nu acte de executare silită individuală în dosarul execuţional nr. x/2014 care s-a aflat pe rolul BEJ H., reiterând practic motivele expuse în cererea de revizuire.

În urma verificării cererii de recurs, se constată că, în cauza pendinte, recurentul a indicat incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Procedând la analizarea criticilor invocate în cererea cu care a fost învestită, Înalta Curte reţine că nu este posibilă încadrarea acestora în motivele de recurs, strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Astfel, recurentul reia efectiv, în mod practic, motivele expuse în cererea de revizuire şi solicită instanţei de recurs să reanalizeze aceste motive, fără a expune nicio critică determinată referitoare la decizia atacată.

Or, instanţa care a soluţionat cererea de revizuire a reţinut că printre condiţiile de admisibilitate ale cazului de revizuire invocat, prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., una esenţială este aceea ca excepţia autorităţii de lucru judecat să nu fi fost invocată în cauza în care s-a pronunţat hotărârea a cărei anulare se solicită, sau dacă s-a invocat, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra acesteia. Aceasta deoarece, în caz contrar, dacă excepţia a fost invocată de către părţi sau de instanţă din oficiu, fiind soluţionată, s-ar ajunge la cenzurarea celor statuate asupra acestui aspect printr-o hotărâre definitivă, or nu acesta a fost scopul avut în vedere de legiuitor la reglementarea acestui caz de revizuire.

Curtea de Apel Cluj, în decizia recurată, a relevat că din cuprinsul deciziei civile nr. 112/2024 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud (decizia atacată cu revizuire) rezultă că la pronunţarea soluţiei respective, instanţa a avut în vedere şi a analizat hotărârile judecătoreşti invocate prin cererea de revizuire, concluzionându-se în sensul că prima instanţă a reţinut în mod greşit efectul pozitiv al lucrului judecat în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în dosarele nr. x/2016, y/2021*, 3470/190/2021*, la care s-a conexat şi dosarul nr. x/2021.

Recurentul nu a criticat în niciun fel această reţinere a instanţei de judecată de revizuire, în sensul că nu a expus argumente contrare soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire, întemeiate pe faptul că excepţia autorităţii de lucru judecat a fost invocată în cauza în care s-a pronunţat hotărârea a cărei anulare s-a solicitat (decizia civilă nr. 112/2024 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pronunţată în dosarul nr. x/2023) în procedura de revizuire. Acesta s-a rezumat pur şi simplu la a relua, sub forma unor motive de recurs, argumentele expuse în cadrul cererii de revizuire.

Însă, aceste critici, care vizează aceleaşi aspecte tranşate deja de instanţa care a soluţionat revizuirea, nu pot face obiect al recursului, întrucât cererea de recurs trebuie să conţină critici pertinente, concrete, la adresa hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în ipotezele normative ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea atacată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Din analiza motivelor de recurs rezultă că nu există nicio critică vizând modalitatea de aplicare a normelor juridice de drept procedural sau material de către Curtea de Apel Cluj, a cărei hotărâre este recurată. Nici critica recurentului în sensul că instanţa de apel ar fi omis să precizeze că prima hotărâre definitivă între părţi, a fost decizia civilă nr. 58/2022 nu este subsumabilă motivului de recurs invocat, respectiv cel prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., constatându-se de altfel, că în cadrul deciziei civile recurate, instanţa de revizuire a avut în vedere această hotărâre judecătorească menţionată.

Conchizând, Înalta Curte constată aşadar, că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual, la conţinutul deciziei supuse acestei căi extraordinare de atac, respectiva situaţie atrage nulitatea recursului, întrucât aspectele invocate sunt străine problemelor rezolvate prin hotărârea instanţei a cărei hotărâre este atacată, aceeaşi sancţiune procesuală intervenind şi atunci când criticile nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În consecinţă, reţinând că recurentul nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. şi nici nu a formulat critici concrete împotriva deciziei recurate, ci s-a mărginit doar la a relua aspectele expuse în cererea de revizuire, toate aceste elemente echivalând cu nemotivarea căii de atac, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul-revizuent B. împotriva deciziei nr. 185/A din 28 mai 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii D. S.R.L. prin lichidator E. SPRL, A., F. S.R.L., G., BEJ H..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 martie 2025.