Cassation appeal annulled for failure to identify illegality grounds under Article 488 CPC in property restitution compensation dispute

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2025

Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secţia civilă, la data de 5.08.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a contestat Decizia de validare nr. 6340/08.07.2021, emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii, ca fiind nelegală şi netemeinică.

2. Sentinţa Tribunalului Ilfov, secţia civilă

Prin sentinţa nr. 634 din 8 martie 2022, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca neîntemeiată.

3. Decizia Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Prin decizia nr. 534 din 5 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 634 din 8 martie 2022, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, ca nefondat.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 534 din 5 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, reclamantul A. a formulat recurs, neîntemeiat în drept.

Recurentul invocă dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 9/1998 şi susţine că, potrivit documentelor eliberate de Arhiva Naţională, comisia mixtă româno-bulgară constituită ca urmare a aplicării tratatului încheiat între România şi Bulgaria în anul 1940, a întocmit situaţia averii autorilor săi, valoarea calculată de comisie fiind de 280.000 RON.

Totodată, susţine că, potrivit tabloului de culturi nerecoltate ale românilor şi coloniştilor, B. figura cu 3 ha porumb şi 50 ha bumbac.

Arată că, în raport cu valorile despăgubirilor prevăzute în Anexa 1 şi Anexa 2 ale Legii nr. 164/2014, suma aferentă bunurilor imobile ce revine moştenitorilor legali ai defunctului B. este de 48.230 euro, iar valoarea de despăgubire a recoltelor ce urmează a se acorda moştenitorilor se stabileşte în funcţie de cantitatea recoltată, aferentă culturilor de porumb din anul 1940.

Afirmă că autorului său i-a fost alocată o proprietate similară celei cedate Statului bulgar, în suprafaţă de 2000 mp loc de casă şi 10 ha, teren arabil, pe care acesta a cumpărat-o în anul 1948.

Menţionează că terenul cumpărat de la Statul român nu reprezintă compensaţie bănească pentru terenul abandonat Statului bulgar, astfel cum se sugerează în Decizia nr. 6340 din 8 iulie 2021, emisă de pârâtă.

5. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimata Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin rezoluţia din 5 septembrie 2024, a fost fixat termen de judecată la data de 16 ianuarie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport de excepţia de nulitate, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8, din acelaşi act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.

Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Aşadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menţionate în art. 488 din C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.

În cuprinsul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, recurentul A. a susţinut că terenul cumpărat de la Statul român nu reprezintă compensaţie bănească pentru terenul abandonat Statului bulgar, astfel cum se sugerează în Decizia nr. 6340 din 8 iulie 2021 emisă de intimata-pârâtă, reluând circumstanţele factuale deduse judecăţii instanţelor devolutive.

Înalta Curte reţine astfel că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere, ca nefondat, a apelului formulat împotriva sentinţei civile nr. 634 din 8 martie 2022, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin decizia recurată, ci au fost susţinute aceleaşi critici deduse deja analizei în apel.

Or, prin decizia civilă recurată, instanţa de apel a răspuns acestor susţineri, potrivit considerentelor dezvoltate în conturarea soluţiei adoptate, reţinând, în esenţă, că, în raport cu probele administrate, reclamantul nu mai are dreptul la măsuri reparatorii suplimentare, în procedura Legii nr. 9/1998, completată de Legea nr. 164/2014, deoarece în procedura specială reglementată de aceste acte normative nu se pot acorda despăgubiri pentru bunuri care au fost deja compensate anterior (teren de 3 ha agricol şi teren loc de casă de 2000 mp abandonate în Bulgaria şi compensate în 1948). De asemenea, s-a reţinut că, faţă de prevederile art. 7 din Legea nr. 9/1998, prima instanţă a reţinut în mod legal că se aplică dreptul comun (desocotirea/partajul între moştenitorii autorului care a abandonat bunurile în Bulgaria) în privinţa valorilor compensatorii obţinute în România de sora sa pe recoltele de porumb şi bumbac rămase neculese la evacuarea din Bulgaria a autorului.

În condiţiile în care obiectul recursului îl reprezintă decizia instanţei de apel, legala învestire a instanţei de recurs cu aspectele deduse judecăţii reiterate prin prezenta cale de atac presupunea formularea, în cuprinsul motivării acestei cereri de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii deciziei atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţa de prim control judiciar.

Ca atare, expunerea în etapa procesuală actuală a unor critici identice cu cele formulate la instanţa devolutivă nu permite exercitarea unui control de legalitate specific acestei căi de atac extraordinare, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei de recurs examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În consecinţă, cum recurentul-reclamant nu tinde, printr-o argumentaţie juridică propriu-zisă, la infirmarea considerentelor regăsite în decizia de apel, simpla readucere în discuţie a unor chestiuni deja tranşate în faza procesuală anterioară nu este în măsură să permită exercitarea controlului judiciar specific prezentei faze procesuale.

Reţinând ca atare că recurentul nu a prezentat critici ce pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac şi constatând, totodată, că nu au fost identificate în cauză motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul formulat de reclamantul A., în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 534A din 5 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 ianuarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.