Contestație în anulare inadmisibilă: limitarea căii de atac la vicii procedurale esențiale și exclusivitatea principiului securității juridice

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureş, la data de 16 august 2021, petenta A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., îndreptarea, lămurirea şi completarea sentinţei civile nr. 3159 din 29 iulie 2021 pronunţate de Judecătoria Târgu-Mureş, în dosarul civil nr. x/2018

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 3606 din 5 august 2022, Judecătoria Târgu-Mureş a constatat perimată cererea privind îndreptarea, lămurirea şi completarea sentinţei civile nr. 3159 din 29 iulie 2021 a aceleiaşi instanţe, formulată de petenta A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi C..

3. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia civilă nr. 921 din 21 decembrie 2022 a Tribunalului Mureş, s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petenta A. împotriva încheierilor din 1 iulie 2022, 15 iulie 2022, 29 iulie 2022 şi a sentinţei civile nr. 3606 din 5 august 2022 pronunţate de Judecătoria Târgu - Mureş, în dosarul nr. x/2018 şi a încheierii din 21 iulie 2022 pronunţate de Judecătoria Târgu - Mureş, în dosarul nr. x/2018.

4. Hotărârea instanţei de recurs

Prin decizia civilă nr. 88/R din 25 mai 2023, Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 921 din data de 21 decembrie 2022 a Tribunalului Mureş.

5. Hotărârea pronunţată în revizuire

Prin decizia civilă nr. 156/R din 24 octombrie 2023, Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă a admis excepţia nulităţii şi a anulat cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 88/R din 25 mai 2023 a aceleiaşi instanţe.

Împotriva deciziei civile nr. 156/R din 24 octombrie 2023 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă şi a încheierii din data de 19 octombrie 2023 a aceleiaşi instanţe, a declarat recurs petenta A..

6. Hotărârea pronunţată în recurs

Prin decizia civilă nr. 2765 din 28 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respins ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 156/R din 24 octombrie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă şi a încheierii de şedinţă din 19 octombrie 2023 a aceleiaşi instanţe.

7. Calea de atac promovată în cauză şi înregistrarea dosarului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 14 ianuarie 2025, contestatoarea A. a formulat contestaţie în anularea deciziei civile nr. 2765 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2023, prin care a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 156/R din 24 octombrie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă şi a încheierii de şedinţă din 19 octombrie 2023 a aceleiaşi instanţe.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 14 ianuarie 2025 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 5; prin rezoluţia din 15 ianuarie 2025, s-a dispus efectuarea procedurilor de comunicare şi s-a fixat termen pentru judecarea recursului în şedinţă publică la 4 martie 2025.

8. Motivele contestaţiei în anulare:

Prin intermediul prezentei căi extraordinare de atac promovate în cauză, cvontestatoarea A. a solicitat admiterea contestaţiei în anulare, anularea deciziei civile nr. 2765 din 28 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor de contestaţie în anulare, a învederat că prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului din data de 1 octombrie 2024, s-a precizat că motivele de recurs pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., iar în raport de această menţiune, a considerat că nu trebuie să aducă alte probe în această fază procesuală.

A mai arătat că, prin decizia contestată i-a fost oprit accesul la un proces just şi echitabil, întrucât în mod eronat în raportul asupra admisibilităţii în principiu, s-a reţinut că "nu au fost formulate alte apărări," desi prin cererea iniţială de recurs a menţionat că va depune probe pe parcursul dezbaterilor.

Contestatoarea a mai susţinut şi că prin raportare la prevederile art. 493 alin. (7) C. proc. civ., se impunea admiterea în principiu a recursului, cu citarea părţilor.

A mai criticat şi lipsa asigurării unui proces just şi echitabil pentru termenul din data de 28 noiembrie 2024, atunci când nu a fost legal citată şi nu i s-a comunicat nici un act de procedură pentru termenul de la acea dată.

În continuare, cu referire la parcursul litigiului în etapele procesuale anterioare, a reiterat toate dispoziţiile legale de care a uzitat, probele administrate şi presupuse neregularităţi ale hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauză până la acest moment procesual.

Contestaţia în anulare nu a fost întemeiată în drept.

9. Apărările formulate în cauză:

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând contestaţia în anulare formulată, Înalta Curte constată următoarele:

Prezenta contestaţie în anulare a fost introdusă împotriva deciziei civile nr. 2765 din 28 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în Complet de filtru, prin care a fost respins ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 156/R din 24 octombrie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă şi a încheierii de şedinţă din 19 octombrie 2023 a aceleiaşi instanţe.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte, sesizată fiind şi cu excepţia lipsei calităţii procesuale active a intimaţilor B. şi C., în aplicarea dispoziţiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ. în conformitate cu care "În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc", reţine că excepţia inadmisibiltăţii constestaţiei în anulare are prioritate, caracterul întemeiat al acesteia făcând inutilă examinarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active invocată de contestatoare.

Se observă că acest demers judiciar iniţiat de contestatoare, nu corespunde rigorilor prevăzute de dispoziţiile art. 148 şi 197 C. proc. civ., ca norme generale referitoare la cerinţele pe care o cerere de chemare în judecată trebuie să le îndeplinească, şi nici prevederilor art. 503 şi urm. din C. proc. civ., care stabilesc anumite condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege pentru promovarea acestei căi extraordinare de atac de retractare, a cărei exercitare se subordonează principiului general al asigurării securităţii raporturilor juridice astfel cum acestea au fost tranşate prin hotărâri judecătoreşti definitive.

Înalta Curte reţine că motivarea în fapt a contestaţiei în anulare vizează nemulţumiri legate de modul de soluţionare de către instanţe a cererilor cu care acestea au fost învestite, reiterează probleme ce ţin de fondul litigiului, şi îşi exprimă dezacordul faţă de soluţiile instanţelor anterioare, rezultând cu evidenţă şi din modalitatea de motivare a căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare că nu se doreşte altceva decât o repunere în discuţie şi o nouă analiză judiciară a apărărilor sale, aspect ce apare ca inadmisibil.

Aplicând în speţă cele mai sus evocate, Înalta Curte constată că nu a fost indicat motivul de contestaţie în anulare, pe care aceasta se întemeiază, având în vedere faptul că art. 503 C. proc. civ. cuprinde mai multe ipoteze care se circumscriu acestei norme de drept şi pe care doctrina le-a denumit contestaţie de drept comun (art. 503 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. cu cele două situaţii, respectiv, necitarea legală a contestatorului şi pronunţarea hotărârii atacate cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei sau de o instanţă necompetentă absolut) şi contestaţie în anulare specială (art. 503 alin. (2), (3) şi (4) C. proc. civ.), atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale, când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen şi atunci când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

Se apreciază că din modul de redactare a contestaţiei în anulare nu se poate decela vreun aspect care să conducă la încadrarea în vreunul dintre motivele de contestaţie prevăzute de dispoziţiile art. 503 C. proc. civ.

Jurisprudenţa instanţei supreme a reliefat că, pe calea contestaţiei în anulare întemeiate pe prevederile art. 503 C. proc. civ., nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu critici cu privire la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii, fiind o cale de atac de retractare ce nu poate fi exercitată pentru alte motive, în afara celor prevăzute de lege.

S-a mai statuat că, pe calea contestaţiei în anulare, legiuitorul nu a urmărit să deschidă părţilor posibilitatea rejudecării cauzei, pe motiv că s-a aplicat greşit legea ori s-a stabilit eronat situaţia de fapt, ci exclusiv pentru îndreptarea unor nereguli procedurale expres prevăzute de lege.

Cele mai sus expuse sunt în acord şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Astfel, în cauza S. C. proc. civ. S.R.L. c. României, instanţa europeană a reţinut că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 alin. (1) al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, trebuie să se interpreteze în lumina preambulului acesteia, care stabileşte preeminenţa dreptului ca element comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care dispune, printre altele, ca soluţia pe care instanţa o pronunţă în mod definitiv în orice litigiu să nu mai fie contestată şi repusă pe rol. Controlul judiciar nu trebuie să devină un recurs/apel deghizat şi simplul fapt că pot exista două puncte de vedere asupra obiectului cauzei nu este un motiv suficient pentru a o rejudeca. Se poate deroga de la acest principiu numai când motive substanţiale şi imperioase o cer (cauza CEDO Riabykh c. Rusiei).

Aşa fiind, întrucât criticile formulate de contestatoare nu pot fi încadrate în vreunul dintre cazurile de contestaţie în anulare, calea de atac de retractare exercitată de aceasta, va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 2765 din 28 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 martie 2025.