Revision appeal quashed as inadmissible in expropriation compensation points case

Şedinţa publică din data de 25 februarie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Obiectul recursului

Prin decizia civilă nr. 55/C din 13 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. x/2019, au fost admise apelurile civile formulate de apelanţii reclamanţi şi intimaţi A. şi B. (moştenitori ai defunctului C.) şi de către apelanta pârâtă şi intimată Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

A fost anulată în parte sentinţa apelată, anume în privinţa soluţiei date cererii formulate de reclamantul C..

A fost schimbată în parte sentinţa apelată în sensul că a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de compensare prin 2.232.710,49 puncte în favoarea reclamanţilor A. şi B..

A fost obligată pârâta să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 4.650 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în primă instanţă, proporţional cu pretenţiile admise.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

A fost obligată apelanta pârâtă să plătească apelanţilor reclamanţi A. şi B. suma de 5.880 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în apel, proporţional cu pretenţiile admise.

Prin decizia civilă nr. 116C din 10 iunie 2024, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 55C/13.03.2024 a Curţii de Apel Constanţa, în dosarul nr. x/2019.

2. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 116C din 10 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, au declarat apel revizuenţii A. şi B., calea de atac fiind înaintată drept recurs de către Curtea de Apel Constanţa, în raport cu dispoziţiile art. 97 alin. (1) C. proc. civ. (prin adresa aflată la dosar recurs), fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 7.08.2024.

Deşi s-a procedat la comunicarea recursului către intimată, aceasta nu a înţeles să formuleze întâmpinare.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, prin rezoluţia din 18 noiembrie 2024 s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la 25 februarie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, termen la care a rămas în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii căii de atac, invocate din oficiu.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul prin prisma dispoziţiilor art. 499 teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei, fără a se evoca şi analiza motivelor de casare, Înalta Curte, examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, constată următoarele:

Dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ. prevăd: "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."

Conform alin. (6) al aceluiaşi articol, "Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul."

În speţă, cererea de revizuire a fost fundamentată pe art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., nefiind invocat cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., situaţie în care prevederile art. 513 alin. (6) sunt excluse de la aplicare în determinarea căii de atac împotriva deciziei din revizuire.

Revenind la dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., se reţine că hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat, decizia civilă nr. 55C/13.03.2024 a Curţii de Apel Constanţa, dată în soluţionarea apelurilor, este o hotărâre definitivă, în raport cu prevederile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.

În ceea ce priveşte dreptul comun, art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. prevede că "nu sunt supuse recursului hotărârile date de către instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Prin urmare, decizia civilă nr. 55C/13.03.2024 a Curţii de Apel Constanţa, este o hotărâre nesusceptibilă de a fi supusă cenzurii pe calea recursului.

În consecinţă, în raport cu prevederile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., nici hotărârea nr. 116C din 10 iunie 2024 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, prin care a fost soluţionată cererea de revizuire, nu este susceptibilă de recurs.

Astfel, în temeiul principiului legalităţii căilor de atac reglementat de art. 7 şi art. 457 din C. proc. civ., o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac reglementate expres de lege. În afară de căile de atac pe care legea le prevede, nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecinţă, pentru considerentele prezentate, în temeiul art. 497 raportat la art. 496 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenţii-revizuenţi A. şi B. împotriva deciziei nr. 116C din 10 iunie 2024 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 februarie 2025.