Electoral challenge appeal inadmissible as electoral bodies dissolved post-elections

Şedinţa publică din data de 11 februarie 2025

ÎNALTA CURTE, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data 5 noiembrie 2024 rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 20 Gorj a solicitat anularea Deciziei nr. 216D/04.10.2024 a Biroului Electoral Central prin care s-a respins contestaţia împotriva Procesului Verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 20 Gorj, solicitând suspendarea efectelor actului atacat, desfiinţarea deciziei atacate şi anularea Procesului Verbal nr. 281 încheiat la data de 30.10.2024 de către Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 20 Gorj.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentinţa civilă nr. 41 din data de 07.11.2024, Curtea de Apel Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei electorale către Tribunalul Gorj, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2024.

I.2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă.

Prin sentinţa nr. 317 din data de 18 noiembrie 2024, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă contestaţia formulată de reclamanta A. ca tardiv formulată.

I.3. Decizia pronunţată în apel

Prin decizia civilă nr. 442 din data de 28 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2024 a fost respins apelul formulat de către apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 317, pronunţată la data de 18 noiembrie 2024, de către Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2024, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 20 Gorj, având ca obiect contestaţie la legea electorală, ca nefondat.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile 442 din data de 28 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a declarat recurs reclamanta A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 16 decembrie 2024 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fişa Ecris (aflată la dosarul de recurs).

Prin rezoluţia din data de 16 decembrie 2025 s-a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., stabilind în cadrul verificărilor că cererea de recurs îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ., iar în ceea ce priveşte cerinţa impusă de lit. d) al aceluiaşi articol, s-a constatat că recurenta-reclamantă a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ.

În temeiul art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013, raportat la 108 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, coroborat cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. h) din O.U.G. nr. 80/2013 s-a constatat că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Prin aceeaşi rezoluţie, în temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată la data de 11 februarie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului declarat în cauză.

II.1. Motivele de recurs

Prin recursul formulat recurenta-reclamantă a invocat incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. solicitând instanţei de recurs admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, cu consecinţa anulării Procesului Verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 20 Gorj.

Recurenta-reclamantă a susţinut nelegalitatea hotărârii recurate motivat de faptul că instanţa de apel nu a stabilit cadrul procesual şi nici nu s-a pronunţat pe niciunul din motivele de nelegalitate invocate prin intermediul contestaţiei şi a cererilor ulterioare şi nici pe excepţii, care trebuiau soluţionate cu precădere potrivit ordinii stabilite la art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

S-a susţinut că soluţia de respingere a apelului ca nefondat a avut la bază un alt cadru normativ respectiv Legea nr. 115/2015 şi nu Legea nr. 208/2015, cauza nefiind soluţionată în limitele arătate de reclamantă prin cererea introductivă.

Pe de altă parte, Tribunalului Gorj, s-a considerat necompetent să soluţioneze cauza, motivat de faptul că acesta este competent să judece exclusiv contestaţii de admitere sau respingere a unor candidaturi, fapt ce denotă, în opinia recurentei, o lipsă de competenţă teritorială şi materială de a soluţiona cauza. În acest context, recurenta a susţinut că există o contradicţie funcţională a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană Gorj în a emite acte juridice cu caracter administrativ, limitat numai la admiterea sau respingerea de candidaturi, aspect ce conduce la încălcarea atribuţiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) lit. a), d), f), g), h) i), j) şi k) din Legea nr. 208/2015 şi nerecunoaşterea proceselor-verbale emise până în prezent.

Totodată, recurenta a arătat faptul că primul termen de judecată a fost stabilit cu nerespectarea termenului legal de 48 de ore de la înregistrarea contestaţiei, fiind fixat un termen de judecată foarte lung în comparaţie cu cauze similare privind procesul electoral, reclamanta fiind astfel prejudiciată în dreptul de a participa în condiţii de egalitate la scrutinul electoral, instanţa de judecată trecând peste o serie de aspecte de nelegalitate cu privire la componenţa Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita dar şi a Biroului Electoral Central şi prematuritatea constituirii şi completării acestora organisme electorale.

Astfel, în opinia recurentei, instanţa de judecată a trecut peste aspectele procedurale invocate privind lipsa stabilirii cadrului procesual, încălcarea principiilor disponibilităţii şi al contradictorialităţii procesului civil precum şi necomunicarea întâmpinărilor la cererea de chemare în judecată.

Recurenta a precizat faptul că a solicitat judecata cauzei în lipsă dar a criticat soluţia instanţei de apel care, în mod nelegal, a procedat la soluţionarea acesteia prin hotărâre definitivă trecând peste aspectele ce ţin de legalitatea desfăşurării şedinţei de judecată.

Recurenta a criticat şi aspectul pronunţării unei hotărâri definitive de către instanţa de fond, încalcă, în opinia sa, principiile procesuale şi procedurale ale părţilor implicate atât în procesul electoral cât şi în cauza dedusă judecăţii, controlul judiciar trebuind a fi exercitat într-o manieră exigentă prin însăşi liberul acces la justiţie, în caz contrar, actele administrative emise în condiţiile prevăzute în acţiunea formulată ar crea o situaţie arbitrară în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile cetăţenilor, Instanţa judiciară are obligaţia de a verifica legalitatea şi corectitudinea acesteia în condiţiile în care probatoriul administrat în susţinerea contestaţiei conduce, în mod nemijlocit, la crearea dubiului instanţei cu privire la aceste drepturi inalienabile.

S-a susţinut astfel că absenţa posibilităţii de contestare, ar conduce la neglijarea şi încălcarea în continuare a drepturilor individuale dar şi colective fără posibilitatea unei remedieri adecvate, accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil fiind esenţiale pentru protejarea drepturilor recurentei şi pentru asigurarea respectării principiilor statului de drept, sens în care aceasta a invocat şi prevederile art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.

Prin memoriul de recurs s-a precizat că, în condiţiile în care apelul ar fi respins ca fiind inadmisibil, recurenta înţelege să invoce excepţia de nelegalitate întrucât un act administrativ precum Procesul Verbal nr. x/30.10.2024 încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 20 Gorj, îngrădeşte în primul rând organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale italiene de a-şi organiza individual participarea la scrutinul electoral pentru a fi aleasă în structura Camerei Deputaţilor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în urma unor alegeri libere, periodice şi corecte, prin suspendarea drepturilor acestei organizaţii o data cu constituirea Biroului Electoral Central la data de 05.09.2024 în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, potrivit căruia la momentul desemnării membrului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în cadrul acestui organism, recurentei i s-au suspendat drepturile şi drept urmare nu mai avea capacitate de exerciţiu, aceasta fiind exercitată "prin efectul legii" de către alte persoane străine de aceasta.

Astfel, recurenta a susţinut că îngrădirea accesului liber la justiţie în vederea efectuării unui control de nelegalitate faţă de un act administrativ emis de către o autoritate publică, reprezintă o încălcare flagrantă a Constituţiei României dar şi a prevederilor art. 6 raportat la art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi motiv pentru care a solicitat să de constate nelegalitatea hotărârii pronunţate.

A susţinut recurenta faptul că sunt îndeplinite condiţiile de formă şi de fond pentru ca cererea să fie admisă.

Din extrasele din Registrul ONG a Ministerului Justiţiei rezultă că o serie de competitori electorali, precum organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale enumerate în memoriul de recurs, nu au dreptul de a participa la scrutinul electoral.

În acest context, s-a susţinut că prin natura problemelor cu care se confruntă Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, nu numai că se încalcă o serie de prevederi de natură penală, dar creează greşita impresie a alegătorilor şi a cetăţenilor României, că apartenenţa la o astfel de structură, creează o serie de cauze de impunitate cu privire la o serie de neregularităţi care, în marea lor măsură, reprezintă acte de corupţie, fiind de asemenea încălcate garanţiile prevăzute de art. 6 alin. (2) din Constituţia României republicată.

Recurenta-reclamantă a formulat critici privind Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente ca fiind adoptată cu încălcarea art. 2 alin. (2), art. 16, art. 55 alin. (1) şi art. 69 alin. (2) din Constituţia României republicată, prin introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, aceasta încălcând, în opinia recurentei, principiul securităţii juridice.

Aparatul de lucru al Camerei Deputaţilor prin Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în calitate de angajaţi ai Camerei Deputaţilor ce sunt implicaţi în procesul electoral, se află în stare de conflict de interese în condiţiile încălcării prevederilor art. 14 alin. (1) şi art. 14 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Prin prezenţa unui Grup Parlamentar în procesul electoral prin desemnarea unor reprezentanţi în Biroul Electoral Central, se încalcă, în opinia recurentei, egalitatea în drepturi a fiecărui competitor electoral şi nu în ultimul rând, dreptul de a alege şi de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 şi art. 40 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Recurenta a învederat că înţelege să invoce excepţia prematurităţii constituirii Biroului Electoral Central şi a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 20 Gorj în contextul în care o dată cu excluderea reprezentantului recurentei A.., Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale s-a dizolvat, astfel, neputând să acţioneze "în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia" ci era obligatorie organizarea la nivel naţional a alegerilor parlamentare pentru acea minoritate naţională întrucât Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale se constituie prin efectul legii, respectiv în baza art. 56 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, art. 13 alin. (1) teza a II-a din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat şi al art. 62 alin. (2) din Constituţia României republicată.

Prin memoriul de recurs recurenta-reclamantă a invocat excepţia nelegalităţii constituirii celor doi intimaţi-pârâţi din prezenta cauză, prezenţa Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în textul Legii nr. 208/2015 încălcând interdicţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 precum şi art. 33 alin. (1) pct. 1 din acelaşi act normativ.

Totodată, recurenta a criticat soluţia de declinare a competenţei de către Curtea de Apel Bucureşti către Tribunalul Gorj, soluţie care a afectat principiul egalităţii de arme în materia exercitării căilor de atac prevăzută de art. 19 din Legea nr. 208/2015 şi art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ce urmează a se completa cu normele de drept comun din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte excepţiile invocate, acestea trebuiau a fi rezolvate de către instanţa de fond cu precădere, în ordinea în care au fost invocate, care nu trebuiau să împieteze judecarea procesului în sensul admiterii atât a excepţiilor invocate şi a cererii pe fond, potrivit art. 14 alin. (5), art. 36 teza a 2-a C. proc. civ.

Faţă de aceste motive recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei cu consecinţa anulării procesului-verbal contestat.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

II.2. Apărările formulate în cauză

În cauză nu au fost formulate întâmpinări.

III. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului.

Analizând, cu prioritate, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimaţilor Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Curcumscripţie nr. 20 Gorj, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Capacitatea procesuală de folosinţă constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual, iar în ceea ce priveşte folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale, în special cu referire la capacitatea procesuală de folosinţă, art. 56 C. proc. civ. statuează că poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.

Potrivit art. 56 alin. (3) C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului, iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Ca atare, actele de procedură făcute de o persoană fizică sau juridică fără capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută, iar excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond, (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului.

Conform art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia are capacitate procesuală, în condiţiile legii.

Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte constată că pentru a deţine capacitate procesuală de folosinţă, pârâtul, independent de deţinerea personalităţii juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.

Birourile electorale, inclusiv intimaţii-pârâţi Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 20 Gorj din prezenta cauză sunt autorităţi publice ce se înfiinţează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor, cu activitate şi competenţe temporare, înfiinţate strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024), ce se desfiinţează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînfiinţării şi fără ca atribuţiile să le fie preluate de o a altă autoritate publică.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 12 din O.U.G. nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024: (1) La alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate îşi încetează activitatea cel mai târziu la data de 13 decembrie 2024. (2) La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 birourile electorale de circumscripţie, birourile electorale pentru votul prin corespondenţă şi oficiile electorale îşi încetează activitatea cel mai târziu la data de 9 decembrie 2024. (3) La alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 şi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 birourile electorale ale secţiilor de votare îşi încetează activitatea în ziua imediat următoare alegerilor. (4) În cazuri temeinic justificate, Biroul Electoral Central poate aproba prelungirea cu câte o zi de activitate a birourilor prevăzute la alin. (1) şi (2).

În acord cu dispoziţiile legale mai sus menţionate, prin Decizia nr. 340D din data de 07.12.2024, Biroul Electoral Central a dispus în art. 1 următoarele:

"(1) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, la ora 23:59. (2) Birourile electorale de circumscripţie, biroul electoral pentru votul prin corespondentă şi oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 îşi încetează activitatea la data de 09.12.2024, la ora 23:59. (3) Birourile şi oficiile electorale menţionate la alin. (1) şi (2) asigură relaţia cu publicul şi înregistrează solicitările, întâmpinările şi contestaţiile recepţionate cel mai târziu până la data de 07.12.2024, ora 19:00, pe care le soluţionează până la momentul încetării activităţii.

Pe cale de consecinţă intimatul-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 şi-a încetat activitatea în a treia zi de la publicarea rezultatului final al alegerilor în Monitorul Oficial, ora 23:59.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte.

În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1237 din 10.12.2024 fiind publicate, mai exact, procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. În consecinţă, termenul de 3 zile s-a împlinit pe data de 16 decembrie 2024. (într-o zi de luni).

Totodată, potrivit aceleiaşi decizii, birourile electorale de circumscripţie, printre care şi intimatul-pârât Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 20 Gorj şi-au încetat activitatea la data de 09.12.2024, ora 23:59, având în vedere dispoziţiile art. 1 ale acestui act normativ.

Or, datele mai sus menţionate marchează din punct de vedere civil sfârşitul capacităţii civile de folosinţă, iar în plan procesual lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a intimaţilor din prezenta cauză, în sensul dispoziţiilor art. 56 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, însă formularea acţiunii trebuie realizată în contradictoriu cu persoane care au aptitudinea de a avea drepturi şi de a-şi asuma obligaţii pe plan procesual aceasta constituind principala condiţie pentru justificarea interesului legitim al reclamantului de a sesiza instanţa judecătorească.

De asemenea, prin raportare la dispoziţiile art. 32 C. proc. civ. Înalta Curte constată că printre condiţiile de exercitare a unei acţiuni civile se regăseşte şi capacitatea procesuală de folosinţă, condiţie care trebuie să fie îndeplinită pe tot parcursul procesual, nu doar la momentul exercitării acţiunii, sau în cazul de faţă, doar la momentul exercitării recursului. Totodată, intimaţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 20 Gorj nu au succesori în drepturi având în vedere faptul că atribuţiile acestora nu sunt preluate, la încetarea existenţei lor, de o a altă autoritate publică.

Prin urmare, chiar dacă la data formulării căii de atac a recursului, 29 noiembrie 2024, intimaţii-pârâţi ar mai fost legal constituiţi potrivit legii, aceştia au pierdut capacitatea procesuală de folosinţă pe parcursul judecăţii recursului, care trebuie să existe pe tot parcursul procesului nu doar la momentul formulării cererii de chemare în judecată sau la data declarării căii de atac.

Pentru aceste considerente întrucât intimaţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 20 Gorj nu mai deţin, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. capacitate procesuală de folosinţă, Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 442 din data de 28 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă ca fiind formulat în contradictoriu cu persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

Raportat la soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 442 din data de 28 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă ca fiind formulat în contradictoriu cu persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 februarie 2025.